Demarcarea graniţei dintre Muntenegru şi Kosovo
De la Wikiştiri
6 noiembrie 2009
Podgoriţa, Muntenegru – În contextul disputelor privitoare la acest subiect, autorităţile din Muntenegru şi Kosovo intenţionează să înceapă negocieri oficiale pentru stabilirea unei graniţe definitive, cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Oficialii au încercat să adopte o atitudine pozitivă, ministrul muntenegrean de externe Milan Rocen insistând că ţara sa "nu se confruntă cu nici un fel de chestiuni dificile care nu pot fi soluţionate prin tratative cu vecinii noştri".
În 27 octombrie, acesta a declarat parlamentului "Nu există chestiuni nesoluţionate cu Kosovo sau chestiuni privitoare la delimitarea frontierei".
Rocen a recunoscut totuşi că deocamdată nu a fost pe deplin informat în această privinţă. "Nu doresc să intru în amănunte şi nu am suficiente informaţii relevante pentru a face comentarii publice", a afirmat acesta.
În acelaşi timp, ministerul muntenegrean de interne a emis un comunicat formulat în termeni fermi, în care declara că ţara nu va renunţa la nici un singur metru pătrat din teritoriul său.
Unele incidente recente au ridicat nivelul de îngrijorare. Potrivit presei kosovare, unele indicatoare pe care scria "Bine aţi venit în Muntenegru" au fost montate în partea kosovară a zonei de frontieră disputate Kulla/Kula, de lângă Pec – un teritoriu care cuprinde 21 de sate.
În semn de protest, peste 200 de săteni albanezi au blocat şoseaua principală care duce la punctul de trecere a frontierei. Reprezentantul acestora, Sadri Zeka, susţine că aproape 1 000 de hectare au fost însuşite de Muntenegru.
Potrivit agenţiei de ştiri kosovare Telegrafi, protestul a determinat o întâlnire a poliţiei regionale şi de frontieră din Kosovo cu primarul din Peja/Pec şi cu inspectorul şef al poliţiei de frontieră din Muntenegru.
Nusret Kalac, primarul din Rozaje, un orăşel muntenegrean de frontieră situat în apropierea zonei disputate, a declarat postului TV Vijesti că municipalitatea întreţine şi va continua să întreţină şoselele şi să asigure securitatea în zonă.
"Am făcut acest lucru şi îl vom face în continuare, iar dacă există persoane preocupate de problema frontierei sau care au dorinţe [teritoriale], e problema lor", a afirmat Kalac.
Emilo Labudovic, un parlamentar care îi reprezintă pe sârbii muntenegreni, nu este de acord. El a declarat, fiind citat de postul belgrădean B92, că etnicii albanezi au intrat în satul său, au pus stăpânire pe păşuni şi au tăiat pădurile. "Poliţia de frontieră muntenegreană nu reacţionează", a susţinut acesta.
Oficialii kosovari par să creadă că procesul de delimitare a graniţei va fi relativ simplu şi mai scurt decât cel recent încheiat cu Macedonia. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Memli Krasniqi, citat de cotidianul Zeri în 27 octombrie, a afirmat că între Kosovo şi Muntenegru nu există dispute privitoare la graniţă.
Ministrul de interne Zenun Pajaziti a declarat cotidianului Bota Sot că "va fi un proces de gestionare în comun a acestei probleme… şi nu ne aşteptăm la motive de îngrijorare".
Pajaziti nu a putut preciza data la care se va face delimitarea exactă a graniţei – precum şi iniţierea relaţiilor diplomatice oficiale cu Muntenegru – dar şi-a exprimat speranţa că acestea vor avea loc curând.
Luna trecută, Ferhat Dinosa, ministrul muntenegrean pentru drepturile omului şi minorităţilor, a declarat presei locale că se aşteaptă ca relaţiile diplomatice să fie stabilite până la finele acestui an.
Nu toţi kosovarii sunt de acord. Albin Kurti, liderul mişcării Vetevendosja (Autodeterminare), a avertizat de mult timp că cele două ţări ar putea avea probleme în delimitarea graniţei. Acesta sugerează că răspunsul poate fi găsit într-un document vechi de 35 de ani: constituţia Iugoslaviei din 1974, în care sunt definite graniţele Kosovo.
[modifică] Referinţe
- Marina Roganovic "Demarcarea graniţei dintre Muntenegru şi Kosovo". Southeast European Times, 5 noiembrie 2009
