Preşedintele României îşi foloseşte rolul de mediator
De la Wikiştiri
12 iulie 2005
Bucureşti, România – La finalul întâlnirii dintre preşedintele Traian Băsescu şi preşedinţii celor două Camere, liderii grupurilor parlamentare, premierul Călin Popescu Tăriceanu, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, precum şi cu membrii Curţii Constituţionale, şeful statului a acordat o declaraţie de presă pe care o prezentăm integral:
În vederea exercitării funcţiei de mediere, prerogativa conferită Preşedintelui României de art. 80 alin. 2 din Constituţia României, preşedintele Traian Băsescu i-a invitat astăzi, la Palatul Cotroceni, pe preşedinţii celor două Camere, pe liderii grupurilor parlamentare, pe premierul Călin Popescu Tăriceanu, pe ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, precum şi pe membrii Curţii Constituţionale.
Decizia preşedintelui Traian Băsescu a fost determinată de situaţia creată de hotărârea Curţii Constituţionale de a declara neconstituţionale unele din articolele din pachetul legislativ pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea.
La finalul întâlnirii, preşedintele Băsescu a acordat o declaraţie de presă pe care o prezentăm integral:
„După cum vă este cunoscut, vineri noaptea, Curtea Constituţională a transmis hotărârea prin care respingea patru din articolele legii pe care Guvernul îşi asumase răspunderea, la Monitorul Oficial şi la Preşedinţie. Este un volum de circa 70 de pagini care, în cursul zilei de luni, a fost studiat la Cotroceni cu departamentul de specialitate şi, în cursul acestei zile, astăzi, constatând existenţa unui conflict între instituţii ale statului şi, dacă vreţi, între instituţii şi societate, am decis că am obligaţia să mă conformez art.80, alin.2 din Constituţia României şi să-mi exercit funcţia de mediator între instituţii, instituţii şi societate.
Pe de o parte, hotărârea Curţii Constituţionale înfrângea voinţa Guvernului care îşi asumase răspunderea pe o lege în Parlament şi, de asemenea, voinţa Parlamentului care, prin vot dat cu ocazia moţiunii de cenzură, confirmase majoritar susţinerea pentru pachetul de legi propus de Guvern prin asumarea răspunderii. Am considerat că, în aceste condiţii, prin hotărârea Curţii Constituţionale s-a creat un conflict între instituţiile statului, cu reverberaţii şi implicaţii în societate. Motiv pentru care am luat decizia ca astăzi la ora 17 să invit, pentru o discuţie, pentru o mediere, instituţiile statului implicate în acest conflict.
Am invitat Curtea Constituţională, Senatul României, Camera Deputaţilor şi Guvernul României. De asemenea, am invitat şefii grupurilor parlamentare din ambele Camere. De la bun început, am precizat că nu poate face obiect-subiect al medierii hotărârea Curţii Constituţionale asupra căreia nu este nimic de negociat sau de mediat. Hotărârile Curţii Constituţionale sunt obligatorii pentru Parlament, pentru Guvern, pentru preşedintele României. Ceea ce am solicitat în mod deosebit Senatului României, Camerei Deputaţilor şi Guvernului a fost să găsească formulări pe cele patru articole care au fost respinse de Curtea Constituţională, care să permită, fără a încălca vreun articol din Constituţia României, progresul în reforma Justiţiei.
Din acest punct de vedere, am observat deschidere la toate grupurile parlamentare, la toate instituţiile – fie că e vorba de Guvern, de Camera Deputaţilor sau de Senat – în a se găsi formule care să sprijine progresul în reforma Justiţiei. Vă pot spune că am dat şi un exemplu de element de progres, care ar fi, spre exemplu, organizarea concursurilor pentru şefii instanţelor, ceea ce ar ridica suspiciunea de politizare prin desemnarea anterioară a şefilor de instanţe.
Asupra acestei tentative de mediere rămâne să se pronunţe mâine Parlamentul, dacă au găsit formule care să nu înfrângă hotărârea Curţii Constituţionale, dacă plenul le va accepta. Ce vă pot garanta însă este faptul că nu voi promulga legea dacă, prin modificarea ce se va face la cele patru articole respinse, se va încălca vreun articol de Constituţie. Mai mult decât atât, o eventuală reformulare a articolelor respinse va face obiectul trimiterii legii la Curtea Constituţională pentru a avea convingerea că această instituţie fundamentală a statului de drept – Curtea Constituţională - agreează noua formulă a articolelor, aşa cum ea va fi găsită de Guvern, comisiile de specialitate ale Parlamentului şi plenul Camerelor reunite.
Acesta a fost obiectul medierii. În afară de faptul că era o obligaţie constituţională, am ţinut foarte mult să nu asimilez avertismentele pe care le dădusem, într-un fel sau altul – au fost considerate avertismente discursul susţinut de Ziua Justitiei – să nu fie considerate ca fiind mediere. Medierea trebuia să aibă un cadru instituţional, iar aprecierile, punctele de vedere exprimate anterior nu puteau să se constituie într-un efort de mediere între instituţiile statului, mediere pe care preşedintele are obligaţia să o realizeze. După cum aţi observat, nu am avut o poziţie publică şi nu voi avea privind hotărârea Curţii Constituţionale.
De asemenea, apreciez ca fiind o chestiune de responsabilitate politică anunţul pe care l-a făcut premierul Călin Popescu Tăriceanu că va demisiona dacă legea este mutilată. Din acest punct de vedere, cred că premierul a procedat corect. În acelaşi timp însă, în calitate de şef al statului, nu voi trece niciodată peste hotărâri ale Curţii Constituţionale.”
[modifică] Referinţe
- Departamentul de Comunicare Publica "COMUNICAT DE PRESÃ". 12 iulie 2005
