PE cere națiunilor candidate la UE să continue reformele

De la Wikiștiri
Sediul Parlamentului European din Bruxelles

12 februarie 2010 Bruxelles, Belgia — Parlamentul European a declarat miercuri că Croația ar putea încheia discuțiile de aderare înainte de finalul anului 2010 și a recomandat stabilirea unei date pentru lansarea negocierilor cu Macedonia în martie. Turcia mai are încă multe de făcut.

(EurActiv, Euobserver, Euronews, Zaman - 11/02/10; DPA, BBC, MIA, MINA, The Sofia Echo, Parlamentul European - 10/02/10)


Statul de drept, libertatea de expresie, relațiile de bună vecinătate și tratamentul minorităților sunt chestiuni care trebuie abordate de Croația, Macedonia și Turcia, se declara în rezoluția Parlamentului European.

Parlamentul European (PE) a adoptat miercuri (10 februarie) rezoluții separate privitoare la progresul realizat anul trecut în procesul de aderare de fiecare din cele trei candidate oficiale la UE. Acesta a oferit o evaluare în general pozitivă eforturilor Croației și Macedoniei de a se califica pentru intrarea în Uniunea celor 27 de națiuni. Pregătirile Turciei pentru aderare, se afirma în rezoluție, au rămas „limitate”.

PE a cerut celor trei națiuni să continue implementarea reformelor cerute de UE, în special în domeniile statului de drept, libertății de expresie, relațiilor de bună vecinătate, drepturilor minorităților și femeilor și luptei împotriva crimei organizate și corupției.

Croația, care a început discuțiile de aderare cu UE în octombrie 2005, a făcut cele mai mari progrese dintre cele trei candidate. Aceasta a deschis 28 din cele 35 de capitole de negociere până acum, iar 17 au fost închise provizoriu deja.

Recentul acord de arbitrare a disputei asupra graniței dintre țara respectivă și Slovenia a „creat elanul pentru deschiderea tuturor capitolelor rămase”, a menționat PE în rezoluția privitoare la progresul Croației, aprobată cu 582 de voturi. 24 de parlamentari au respins rezoluția, iar 37 s-au abținut.

Parlamentarii UE au declarat că Zagrebul ar putea încheia negocierile de aderare în 2010, cu condiția să intensifice eforturile în domeniile administrației publice și reformei judiciare, precum și în domeniul combaterii corupției și crimei organizate. Croația trebuie de asemenea să dea dovadă de cooperare deplină cu tribunalul ONU pentru crime de război.

„Suntem încurajați de recentele evoluții din lupta împotriva corupției și sperăm că investigațiile vor duce la rezultate concrete”, a afirmat Stefan Fuele, noul comisar pentru extindere al EU. „Am încredere că Croația va putea profita de acest moment, intensificându-și eforturile pentru soluționarea problemelor rămase”.

Procesul dintre încheierea discuțiilor de aderare și intrarea oficială a unei țări în Uniune poate dura până la doi ani. Se preconizează că Croația va deveni a 28-a membră a UE în 2012.

Intrarea sa „va da elan pozitiv procesului integrării europene în restul regiunii Balcanilor de Vest”, se afirma în rezoluția elaborată de Hannes Swoboda, un membru austriac al PE.

Macedonia a fost recunoscută drept candidată oficială la UE în decembrie 2005, dar nu a început discuțiile de aderare. Decizia UE privitoare la lansarea negocierilor cu Skopia a fost amânată în decembrie din cauza presiunilor exercitate de Grecia, care a amenințat că va continua să blocheze aderarea Macedoniei până când vechea dispută dintre cele două țări va fi soluționată.

Rezoluția, elaborată de europarlamentarul sloven Zoran Thaler și adoptată cu 548 de voturi pentru, 45 împotrivă și 35 de abțineri, cere Uniunii Europene să stabilească data lansării discuțiilor de aderare cu Macedonia la summitul său din martie. Documentul cerea de asemenea autorităților de la Skopie și Atena să „intensifice eforturile la cel mai înalt nivel pentru a găsi o soluție reciproc satisfăcătoare la chestiunea numelui”.

Parlamentarii au declarat că se așteaptă ca negocierile „să înceapă în viitorul apropiat”. Ministrul spaniol de stat pentru Uniunea Europeană, Diego Lopez Garrido, a cărui țară deține în prezent președinția rotativă de șase luni a UE, a declarat că va fi imposibil ca acest lucru să se petreacă în următoarele șase luni fără rezolvarea chestiunii numelui.

Exprimându-și sprijinul pentru sugestia guvernului grec privitoare la „data țintă simbolică și motivațională din 2014” pentru aderarea tuturor națiunilor din Balcanii de Vest la UE, rezoluția PE cerea țărilor din regiune să depună eforturi pentru atingerea acestui obiectiv.

Rezoluția privitoare la Turcia a fost elaborată de europarlamentarul olandez Ria Oomen-Ruijten și adoptată prin ridicarea mâinilor. Documentul a menționat că lansarea discuțiilor cu Ankara în octombrie 2005 a fost punctul de începere a „unui proces de durată și cu final nedeterminat”.

Doisprezece din cele 35 de capitole de negociere au fost deschise până acum, unul fiind închis provizoriu. Discuțiile asupra altor opt capitole au fost înghețate în urmă cu aproximativ patru ani din cauza refuzului Turciei de a-și îndeplini angajamentele asumate în cadrul unui acord încheiat în iulie 2005 cu UE, privitor la extinderea uniunii sale vamale cu UE la toate membrele noi, inclusiv la Cipru.

Criticând Ankara pentru menținerea refuzului de a-și deschide porturile și aeroporturile pentru navele și avioanele cipriote grecești, europarlamentarii au avertizat miercuri că acesta „ar putea afecta și mai mult procesul negocierilor”.

Rezoluția mai cerea autorităților de la Ankara să sprijine actualele discuții asupra reunificării Ciprului după mai mult de 35 de ani de diviziune și să contribuie „în termeni concreți” la efortul găsirii unei soluții cuprinzătoare. Aceasta declara de asemenea că Turcia trebuie să înceapă imediat retragerea forțelor sale de pe insula mediteraneană. Exprimându-și regretul față de anularea legii care limitează jurisdicția tribunalelor militare, europarlamentarii au cerut de asemenea Turciei să își reformeze constituția.

Membrii Parlamentului European au salutat adoptarea unei legi care ridică restricțiile asupra difuzării de emisiuni în limba kurdă și au felicitat Ankara pentru luarea măsurilor de normalizare a relațiilor cu Armenia.

Referințe

Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia conține un articol despre Parlamentul European.