Tribunalul Cluj a decis ca 200 de romi să fie despăgubiți pentru evacuarea forțată

De la Wikiștiri



7 ianuarie 2014 Cluj-Napoca, România — Magistrații Tribunalului Cluj au decis ca Primăria Cluj-Napoca să despăgubească 76 de familii, majoritatea de etnie romă, evacute forțat de pe strada Coastei și relocate în Pata Rât. Municipalitatea este obligată să plătească 200 de persoane, individual, cu suma de 2.000 și să pună la dispoziția reclamanților locuințe care să respecte condiții minimale stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996.

Decizia tribunalului Cluj a fost data în 30 decembrie 2013, cu drept de recurs în termen de 5 zile.

Procesul a fost intentat de organizația European Roma Rights, care i-a reprezentat pe cei 200 de romi în demersul făcut în instanță.

Instanța „constată nelegalitatea Dispoziției 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca[...]; obliga pârâții să acorde despăgubiri pentru prejudiciul moral creat reclamanților prin evacuare și mutare în locuințele modulare din zona Pata -Rât și pentru condițiile de trai din aceste locuințe astfel: câte 2000 Euro pentru fiecare reclamant[...]” se arată în comunicatul de presă emis de Tribunalul Cluj.

În 17 decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuințele în care stăteau pe strada Coastei din Cluj-Napoca în baza deciziei primarului în funcție, Sorin Apostu. După mai multe inspecții, reprezentanții primăriei au constatat ca imobilele sunt foarte degradate și ulterior au și fost declarate de comisia de specialitate ca fiind improprii pentru locuire. Soluția a constat într-o hotărâre luata Consiliului local în urma căreia cei 300 de romi au fost mutați în Pata Rât, care este o zona de la marginea orașului, și unde pană în iunie 2013 era locată rampa de gunoi a orașului. Municipalitatea a construit acolo 40 de locuințe în 10 spatii modulare, pentru cei 300 de romi.

Aceștia au protestat la acel moment, pe de o parte pentru că au fost mutați în miezul iernii, într-o perioadă cu temperaturi foarte joase, dar și pentru că locuințele erau după părerea lor improprii, nu aveau căldura, aveau o baie la mai multe familii și trăiau „la înghesuială”. Aceștia au cerut, la acel moment, condiții mai decente de trai.

Ulterior, spațiul pe care se aflau cele patru imobile de pe strada Coastei a fost concesionat către Mitropolia Clujului, Albei și Maramureșului, care a construit acolo un campus pentru Institutul Teologic, inaugurat chiar în urma cu o lună, o decizie controversată și întâmpinata cu proteste, de altfel.

Referințe[modificare]