Șchengen 2015: România nu este primită, dar primește cotă de imigranți din zona Ș...!

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search

7 octombrie 2015 București, Uniunea Europeană — Surse: Franța s-ar opune aderării României la Schengen. Deocamdată este un zvon, sunt niște zvonuri: Franța, Germania, Olanda și Finlanda s-au opus introducerii pe agenda Consiliului JAI din 8-9 octombrie, 2015 a aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen de liberă circulație în Europa, dar francezii au fost cei mai vehemenți, potrivit unor surse oficiale, citate de Mediafax.

Partea română a fost în cele din urmă de acord, precizează aceleași surse. Se știa că premierul Victor Ponta a declarat, luni (deși politica externă este resortul președinției), că a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a aderării României la Schengen deoarece a știut deja care țări se vor opune.

Desigur că prim-ministrul Ponta are un cuvânt greu în exprimarea unui punct de vedere, dar ar trebui în primul rând Cotrocenii, președintele Iohannis să arate care este situația aderării, ce s-a întreprins, cu cine s-a discutat în UE, cine nu ne vrea în Schengen...

Potrivit unor surse, Franța a fost cea mai vehementă voce împotriva introducerii pe agenda Consiliului miniștrilor de interne din UE - JAI - a aderării României la spațiul Schengen. Aceleași surse susțin că partea română nu a insistat pentru discutarea problemei și a fost de acord cu amânarea discuțiilor, în condițiile în care un eventual vot negativ ar fi însemnat reluarea întregii proceduri de aderare.

De asemenea, sursele citate susțin că poziția României a fost convenită în urma unor discuții între președintele Klaus Iohannis și premierul Victor Ponta.

Astfel, o decizie cu privire la aderarea României și Bulgariei la Schengen urmează să fie amânată din nou, deoarece subiectul nu va fi introdus pe agenda reuniunii miniștrilor europeni de săptămâna aceasta fiindcă nu vrea Germania, Franța, Olanda, Finlanda, potrivit unor surse informate, citate de postul bulgar național de radio (BNR).

Guvernul bulgar și-a exprimat în repetate rânduri speranța că, o aderare chiar și parțială la Spațiul Schengen, să fie supusă unui vot în cadrul reuniunii ordinare a Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 8-9 octombrie 2015.

Pe agenda reuniunii se află doar probleme referitoare la criza refugiaților și controlul la frontiere. Extinderea zonei Schengen nu figurează pe agenda reuniunii JAI, potrivit unor reprezentanți ai președinției luxemburgheze a UE, citați de BNR, potrivit site-ului Novinite.com.

...Perspective?![modificare]

Este destul de clar că țările industrializate din vestul UE și al Zonei Schengen, Germania, Olanda, Franța nu au inclus în lista lor de interese comunitare și libera circulație a cetățenilor români prin țările lor. De aceea nu se poate miza în cazul Schengen pe bunăvoința politică a lor! Dar rămânerea noastră în afara Z.S. nu ne este favorabilă și nu trebuie acceptată pe mai departe, fiindcă:

  • România va trebui să îndeplneacă toate cerințele ce rezultă din calitatea de membru (...cu drepturi depline!) a UE, în timp ce ni se interzice și după 8 ani accesul liber în țările UE.
  • România își va vedea mai departe, practic, cetățenii tratați ca fiind ne-europeni, fiindcă măsura reală a acestei calități este dată de apartenența sau excluderea de la Spațiul Schengen.
  • România va fi invadată cu imigranți, doar de mâna a doua - din lumea a 3-a -, triați și selectați în "Spațiul Schengen" și care ne vor fi dați (expulzați?!) apoi nouă pentru că, astfel, ei nu vor putea reveni necontrolați în Germania, Olanda, Franța fiindcă noi suntem obligați "să respectăm" granița Sch... a țărilor occidentale.
  • Invesițiile economice spre și dinspre România suferă datorită controlului de persoane, căci orice persoană, fie ea un străin sau un român, are nevoie pentru trecerea graniței Schengen în mod necondiționat de un pașaport.
  • România va cheltui enorm pentru securizarea graniței UE, în timp ce proprii cetățeni - securizați -, se văd opriți să treacă liber în restul țărilor UE.

Decizie și indecizie de la București[modificare]

La conferința de presă de după Discursul din Parlament din săptămâna de la 5-12 oct., Victor Ponta a anunțat că la Reuniunea JAI de la UE, România a cerut în chip oficial să nu se discute intrarea noastră în spațiul Schengen. Oarecum o poziționare în pasivitate, poate chiar pe dorința adversarilor intrării noastre. Motivul invocat de noi? Sînt semne că o eventuală dezbatere ar fi fost marcată de un vot-contra al unor state. Asta ar însemna reluarea procedurilor, altfel spus o amînare a unui următor vot cu un an și ceva. Deci a preponderat la ai noștri lideri părerea tactică, că este mai bine să se amâne votul acum, decît să se supună la vot și să cadă. Referitor la această atitudine, la interviul de la B1TV, premierul Ponta a fost întrebat dacă asta e și poziția Președinției și de unde provin informațiile respective privind intențiile statelor la consiliul JAI.

Despre informații Victor Ponta a răspuns: Informațiile le are și președintele țării, el a vorbit la Consiliul European, le-am primit și eu, prin Ministerul de Externe.

Deci, ar fi vorba de informații certe, nu este aparent nici o greșeală. Dar, politica e politică - mai ales într-un astfel de caz -, deci dacă ei aveau de gînd în consiliu să ne treacă? Este o întrebare logică, nu-i așa?

Victor Ponta: Bun. Aici am discutat și noi. Eu am fost pentru o chestiune un pic, să zic mai agresivă, am zis: bun, dom'le, hai să votăm și să vedem cine votează contra!

..........................................

După cum a spus Victor Ponta rezultă că a avut loc o consultare la vârf a conducerii de la București, unde el s-ar fi pronunțat chiar pentru poziție mai agresivă la JAI, deci pe dispută cu riscul că, "dacă se vota împotrivă, practic, o luam de la capăt și, după ce am mai votat o dată contra tuturor la JAI, probabil că nu era cea mai bună opțiune". Deci în urma unei consultări cu președintele și cu ministrul de externe și cu ministrul de interne, s-a hotărât amânarea cererii de dezbatere a intrării.


Din acest dialog se dezvăluie un fapt politic deosebit de important. România a avut informații că la Consiliul JAI, dacă se supune votului primirea noastră în Zona Schengen, unele țări (Germania, Olanda etc.) vor vota împotrivă. Informațiile au stîrnit o dezbatere la nivel înalt, în cadrul căreia, Victor Ponta fost pentru impunerea votului în consiliul JAI, ca să terminăm odată cu comedia Schengen. Alții au fost pentru o soluție mai blîndă, de pasivitate, mai lejeră pentru ei acolo sus. Cine sînt acești "alții"? Oare și președintele Klaus Iohannis? Nu știm. Și ar fi trebuit să știm poziția Președinției, deoarece atitudinea României față de bătaia de joc care e admiterea în Schengen stîrnește puncte de vedere diferite, și asta NU numai în țară. Sînt mulți români care împărtășesc poziția lui Victor Ponta, cea de a merge la vot în Consiliul JAI. Astfel aflăm clar și deschis cine nu ne vrea pe noi românii în Schengen-Europa! Ar fi trebuit să știm poziția Președinției și pentru că Klaus Iohannis (...neamțul nostru prea ales) și-a făcut un punct în a sa platformă-program electorală din admiterea noastră în Schengen. Noi nu uităm asta.

Din relatarea prim-ministrului Ponta reiese că, Iohannis a discutat la Consiliul Euoean până la sfârșit de septembrie despre Schengen și România. Oficial sau neoficial. Asta iar nu știm. Dar dacă el știa învârtelile de la Bruxelles, Paris, Berlin despre ce urma să se "joace" la consiliul JAI, ar fi fost inteligent și oportun ca la 1 octombrie când a revenit în țară, să convoace/provoace o conferință de presă, ca cea pentru imigranți, în care să descrie românilor tărășenia -, era dreptul lor. Dacă Germania, Franța și alții nu ne vor decât ca teren pentru expulzat emigranți - surplus sau nedoriți triați -, atunci trebuie discutate problemele în mod conex, interdependent și pe față.

Atâtă vreme cât Iohannis tace când nu trebuie, în chestiuni vitale de politică externă a României, se aude - cel puțin -, vocea lui Victor Ponta. Dar dacă...?!