București:Prim-ministrul Ponta demisionează

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search

4 noiembrie 2015. Premierul României a demisionat. Victor Ponta a reacționat astfel la cererile strigate în timpul unei demonstrații de protest desfășurate în seara de 3 noiembrie privind asumarea de responsabilități politice în legătură cu un incendiu din 30 noiembrie de la clubul bucureștean Colectiv. Trebuie subliniată în context părerea multor observatori politici că, personal Ponta nu are vreo implicare directă în responsabilizarea accidentului grav respectiv de la Colectiv. Este o demisie de onoare care dă satisfacții Străzii dar care nu poate rezolva deocamdată inadvertențele sistemice ce se manifestă în domeniul regimului de autorizare și funcționare a localurilor publice, nereguli adunate în toți cei 25 de ani dezvoltare capitalistă care au trecut de la Revoluție.

Declarația lui Victor Ponta:

"Începând de astăzi îmi depun mandatul de prim-ministru și, implicit, al Guvernului. Eu niciodată nu mă bat cu oamenii. Vreau să mulțumesc tuturor celor care au votat acest guvern. Sper ca depunerea mandatului să satisfacă nevoile protestatarilor. Până când noul guvern va fi instalat, ne vom face treaba în continuare. La ora patru o să avem o ședință de guvern ca să le mulțumesc tuturor miniștilor", a spus premierul demisionar Victor Ponta.

Liderii coaliției de guvernare se reunesc de urgență în ședință după demisia guvernului.


Context[modificare]

Guvernul PSD-UNPR-ALDE condus de Ponta a căzut nu pentru rezultatele economice, - bune -, ci pentru o criză de imagine la care a contribuit pierderea alegerilor prezidențiale, scandalul polițistului mort în timp ce escorta pe ministrul de interne cât și dorința cercului președențial Iohannis de a aduce la conducere un guvern de culoarea sa politică, de dreapta. Totuși perspectiva schimbării guvernului de stânga a devenit deodată mult mai complicată prin chiar dorințele protestatarilor, ale Străzii, care nu are încredere că un guvern PNL, de dreapta adică, îi va satisface doleanțele scandate. Prin urmare, un viitor guvern, care nu va putea fi alcătuit din niscaiva Sfinți, va fi inacceptabil din punct de vedere al radicalismului moral de tip revoluționar al Străzii.

Plecarea guvernului Victor Ponta pune practic în brațele președintelui Iohannis administrarea țării, țară care i se va arăta reală și nu doar pe facebook. Dacă pînă acum inexactitățile manifestate în conducerea țării puteau fi puse exclusiv pe seama lui Victor Ponta, după ce se va instala un guvern al Lui, toate problemele vor fi puse pe seama lui Klaus Iohannis. Și țara fiind mare, pretenții multe, - nu-i va fi ușor lui Klaus Iohannis, mai ales că de acum încolo va trebui să lucreze și sfârșiturile de săptămână.

Dărâmarea celui de-al treilea guvern postdecembrist prin folosirea Străzii nu este un moment prea democratic, și își are cauza în inadvertența pe care o reprezintă dificultatea legală mare de a convoca alegeri anticipate.


Opinii după demisie[modificare]

Tăriceanu, președintele Senatului României: Nu sunt de părere că ar fi oportună soluția alegerilor anticipate, pentru că acest lucru ar însemna o perioadă de instabilitate și de nefuncționare practic, de blocaj la nivelul Guvernului. Guvernul, în aceste condiții, până la organizarea de anticipate, după cum probabil se știe, nu poate să ia decizii majore, poate să ia numai deciziile curente. Suntem la finele anului. Trebuie să luăm o serie de decizii importante - cum ar fi bugetul, pentru că numai pe baza lui vom putea să asigurăm corecta funcționare a instituțiilor statului, plata obligațiilor referitoare la salarii, pensii, finanțarea proiectelor. Deci o soluție de alegeri anticipare ar duce pentru o certă perioadă de timp lungă practic la o paralizie a instituțiilor statului, cu toate riscurile care decurg de aici, a afirmat Tăriceanu, miercuri, la Senat.

Problema Străzii[modificare]

Klaus Iohannis a anunțat în confeință de presă că vineri, în cadrul seriei de consultări pentru formarea unui nou guvern, el va avea o întâlnire și cu reprezentanții societății civile protestatare, adică ai Străzii. Președintele spune că formarea guvernului va depinde și de această discuție cu Strada. Aici este însă o problemă cu Constituția, care prevede că la respectivele consultări participă partide și nu societatea civilă, în speță, protestatarii. Ori, aceștia au cerut vehement, între altele, alegeri anticipate, blocarea tuturor parlamenntarilor actuali, etc, etc. Există opinia în rândul observatorilor politici că alegerile anticipate sunt, acum imediat, contraproductive pentru economia României. Desigur a apărut și un apel demagogic al PNL pentru alegeri anticipate, care nu pot avea ca efect decît adâncirea și prelungirea crizei politice. Acest subiect, al alegerilor, poate fi discutat de altfel după instalarea noului guvern. Implicarea societății civile și a protestatarilor în consultările privind un nou premier este nu numai neconstituțională, dar este și o fugă de asumare a unei responsabilități, o tergiversare politică și un precedent greu de calificat.

Astfel de întîlniri, Klaus Iohannis poate organiza nu ca o consultare pentru un nou guvern, cu alte ocazii, pentru că în acest fel nu vom ști dacă noul prim-ministru este decis de președinte, de partidele politice sau de strada protestatară. La formarea guvernului trebuie aplicat cu rigoare profesională și corectitudine art. 103, alin.1 din Constituția României.

Referințe[modificare]