Președintele României își folosește rolul de mediator

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search
Traian Băsescu

12 iulie 2005 București, România — La finalul întâlnirii dintre președintele Traian Băsescu și președinții celor două Camere, liderii grupurilor parlamentare, premierul Călin Popescu Tăriceanu, ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, precum și cu membrii Curții Constituționale, șeful statului a acordat o declarație de presă pe care o prezentăm integral:

În vederea exercitării funcției de mediere, prerogativa conferită Președintelui României de art. 80 alin. 2 din Constituția României, președintele Traian Băsescu i-a invitat astăzi, la Palatul Cotroceni, pe președinții celor două Camere, pe liderii grupurilor parlamentare, pe premierul Călin Popescu Tăriceanu, pe ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, precum și pe membrii Curții Constituționale.

Decizia președintelui Traian Băsescu a fost determinată de situația creată de hotărârea Curții Constituționale de a declara neconstituționale unele din articolele din pachetul legislativ pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

La finalul întâlnirii, președintele Băsescu a acordat o declarație de presă pe care o prezentăm integral:

„După cum vă este cunoscut, vineri noaptea, Curtea Constituțională a transmis hotărârea prin care respingea patru din articolele legii pe care Guvernul își asumase răspunderea, la Monitorul Oficial și la Președinție. Este un volum de circa 70 de pagini care, în cursul zilei de luni, a fost studiat la Cotroceni cu departamentul de specialitate și, în cursul acestei zile, astăzi, constatând existența unui conflict între instituții ale statului și, dacă vreți, între instituții și societate, am decis că am obligația să mă conformez art.80, alin.2 din Constituția României și să-mi exercit funcția de mediator între instituții, instituții și societate.

Pe de o parte, hotărârea Curții Constituționale înfrângea voința Guvernului care își asumase răspunderea pe o lege în Parlament și, de asemenea, voința Parlamentului care, prin vot dat cu ocazia moțiunii de cenzură, confirmase majoritar susținerea pentru pachetul de legi propus de Guvern prin asumarea răspunderii. Am considerat că, în aceste condiții, prin hotărârea Curții Constituționale s-a creat un conflict între instituțiile statului, cu reverberații și implicații în societate. Motiv pentru care am luat decizia ca astăzi la ora 17 să invit, pentru o discuție, pentru o mediere, instituțiile statului implicate în acest conflict.

Am invitat Curtea Constituțională, Senatul României, Camera Deputaților și Guvernul României. De asemenea, am invitat șefii grupurilor parlamentare din ambele Camere. De la bun început, am precizat că nu poate face obiect-subiect al medierii hotărârea Curții Constituționale asupra căreia nu este nimic de negociat sau de mediat. Hotărârile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru Parlament, pentru Guvern, pentru președintele României. Ceea ce am solicitat în mod deosebit Senatului României, Camerei Deputaților și Guvernului a fost să găsească formulări pe cele patru articole care au fost respinse de Curtea Constituțională, care să permită, fără a încălca vreun articol din Constituția României, progresul în reforma Justiției.

Din acest punct de vedere, am observat deschidere la toate grupurile parlamentare, la toate instituțiile – fie că e vorba de Guvern, de Camera Deputaților sau de Senat – în a se găsi formule care să sprijine progresul în reforma Justiției. Vă pot spune că am dat și un exemplu de element de progres, care ar fi, spre exemplu, organizarea concursurilor pentru șefii instanțelor, ceea ce ar ridica suspiciunea de politizare prin desemnarea anterioară a șefilor de instanțe.

Asupra acestei tentative de mediere rămâne să se pronunțe mâine Parlamentul, dacă au găsit formule care să nu înfrângă hotărârea Curții Constituționale, dacă plenul le va accepta. Ce vă pot garanta însă este faptul că nu voi promulga legea dacă, prin modificarea ce se va face la cele patru articole respinse, se va încălca vreun articol de Constituție. Mai mult decât atât, o eventuală reformulare a articolelor respinse va face obiectul trimiterii legii la Curtea Constituțională pentru a avea convingerea că această instituție fundamentală a statului de drept – Curtea Constituțională - agreează noua formulă a articolelor, așa cum ea va fi găsită de Guvern, comisiile de specialitate ale Parlamentului și plenul Camerelor reunite.

Acesta a fost obiectul medierii. În afară de faptul că era o obligație constituțională, am ținut foarte mult să nu asimilez avertismentele pe care le dădusem, într-un fel sau altul – au fost considerate avertismente discursul susținut de Ziua Justitiei – să nu fie considerate ca fiind mediere. Medierea trebuia să aibă un cadru instituțional, iar aprecierile, punctele de vedere exprimate anterior nu puteau să se constituie într-un efort de mediere între instituțiile statului, mediere pe care președintele are obligația să o realizeze. După cum ați observat, nu am avut o poziție publică și nu voi avea privind hotărârea Curții Constituționale.

De asemenea, apreciez ca fiind o chestiune de responsabilitate politică anunțul pe care l-a făcut premierul Călin Popescu Tăriceanu că va demisiona dacă legea este mutilată. Din acest punct de vedere, cred că premierul a procedat corect. În același timp însă, în calitate de șef al statului, nu voi trece niciodată peste hotărâri ale Curții Constituționale.”


Referințe[modificare]