Zborul cu deltaplanul în Dobrogea, România

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search
Decolare cu deltaplanul la Baltagesti, Constanta

Articolul face parte din domeniul deltaplanismului românesc, subiectul fiind prezentarea zborului cu deltaplanul în regiunea Dobrogei (județele Constanța și Tulcea).

Zborul cu deltaplanul se învață în timp, cere răbdare și efort. Deltaplanul nu are suprafețe de comandă, pilotajul se face folosind propriul corp, prin mișcări fine.

În Dobrogea condițiile de a zbura cu deltaplanul sunt deosebite deoarece există avantajele:
- pante de zbor degajate și orientate pe toate direcțiile;
- acces la pantă (și în zona de decolare) cu mașina;
- înalțimi ale pantelor ce permit zboruri de școala, termică sau distanța cu deltaplanul;
- locuri de aterizare întinse, degajate;
- zborul de distanță este favorizat pentru că dupa decolarea de pe pantă poți zbura în câmpie sau peste alte coame mici ca înalțime.

Istorie[modificare]

Deltaplanismul în Dobrogea a apărut în anii 80 dezvoltându-se concomitent în Galați și Constanța.
Deși Galațiul nu este în Dobrogea totuși deltaplanistii galațeni zburau în Dobrogea pentru că aici aveau condiții foarte bune. Treceau Dunarea cu bacul și zburau la panta Dinogeția.

Deltaplanele erau construite artizanal în funcție de posibilitați. Piloții zburau în asociații sportive care aveau deltaplanismul ca ramură de sport nou creată.

În Galați piloți și constructori de deltaplan:
- Alexandru Gheorghe - As.Sp. Dacia Galați . A construit și zburat deltaplan de concepție proprie denumit AG-24 (școală și antrenament) și deltaplan Comet UP-165 (antrenament și performanță) după planuri adaptate la condițiile din România de atunci;
- Paul Fotache, Giurgea Nicu, Stefan Nicolae - As.Sp. Universitatea Galați. Au construit și zburat deltaplane Comet UP-165;
- Ilie Vicol, Petrica Vizinteanu, Toader Mariana - As.Sp. Ancora Galați. Au construit și zburat deltaplan de școala Izer-Futura (școala) și deltaplan Comet UP-165.

În Constanța piloți și constructori de deltaplan: - Caraman Dragoș, Grogloth Ladislau, Darie Marza, Ștefan Stângaciu - As.Sp.Știința Constanța.

Fiecare dintre aceștia au învățat să zboare singuri cu deltaplanele construite chiar de ei. Acest lucru este extraordinar dacă te raportezi la zilele noastre când zborul cu deltaplanul îl înveți cu instructor iar deltaplanul este construit de firme specializate.
Țeava de duraluminiu se lua de la Slatina iar voalura din Iași sau București. Coaserea voalurii se făcea cu mașini de cusut electrice obișnuite, dar care să permită cusătura în zig zag.
Fiecare piesă a deltaplanului presupunea ingeniozitate în proiectare, existau puține documentații de unde să te inspiri.
Colecția de reviste Drachenflieger (Deltaplan în germană) procurată cu greu de Alexandru Gheorghe era o sursă foarte bună de informații atât pentru construcții de deltaplane dar mai ales pentru competițiile și experiențele de zbor din afara României.

Gălățenii zburau în Dobrogea deseori la panta Dinogeția iar la panta Urliga (lângă comuna Jijila) zburau mai multe zile consecutive în cantonamente.
Constanțenii zburau la panta Băltăgești și la Palazu Mic, ambele situate lângă sate cu același nume.

În aceste asociații sportive s-a ridicat a doua generatie de piloți de deltaplan, astfel:
- în Ancora Galați: Matei Neculai, Mardare Ovidiu, Brasoveanu Gina, Hagiu Ion, Carp Ionel, Vasile Cristinel
- în Dacia Galați: Cătălin Dragu, Doru Isofache.

În anii 90 apare în Constanța o altă asociație sportivă de deltaplan, Aripile Albe Dobrogea. Având în scopul de activitate și catalogarea zonelor de zbor din Dobrogea, această asociație sportivă identifică noi zone de zbor cu deltaplanul.
Dintre acestea se remarcă Priopcea[1], cea mai reprezentativă zonă de zbor din Dobrogea.
Paul Fotache a fost printre primii deltaplaniști care au urcat pe această pantă superbă și a oferit detalii cu privire la posibilitățile de zbor.
Apoi Doru Isofache a zburat aici făcând primul zbor de distanță cu deltaplanul în 4 martie 1990 și anume o distanță de 18 km spre Sud-Est, până în localitatea General Praporgescu.
Această distanța a fost depășită (cu decolare tot de la Priopcea) în iulie 1996 de Ilie Vicol și Matei Neculai prin zboruri de peste 30 km.

O altă zonă de zbor cu specific deosebit în privința decolării cu deltaplanul (lipsa distanței de alergare) o constituie faleza Mării Negre. Deși decolarea este dificilă zborul în briza mării cu deltaplanul oferă posibilitatea de a realiza zboruri de durată la înălțime mică (înălțime faleză 25 metri), pe toată lungimea falezei.
Primele zboruri cu deltaplanul la faleza Costinești, Golful Francez, le-a făcut brașoveanul Stoica Teofil în anii 80, apoi în 02 iulie 1995 Doru Isofache zboară 1 oră cu deltaplanul Saphir tot la această faleză.

Un specific al Dobrogei în privința zborului cu deltaplanul sunt micile zboruri (desprinderi) la dunele de nisip. Senzația zborului este diferită față de zborul la pantă datorită brizei mării, curent de aer laminar și dens.
Primele teste cu deltaplanul la dune le-a efectuat bucureșteanul Alexandru Sima (cu asistență la sol George Arsu) în data de 15.07.2012 în briza din SSE (de 7 - 8 m/s) cu deltaplanul Polaris Super Delta pe plaja Vadu.

Zborurile cu deltaplanul în remorcaj au fost încercate prima oară de către Ștefan Stângaciu avându-l ca remorcher pe Grogloth Ladislau. Sistemul era ingenios folosind un tambur în locul unei roți din fața unui autoturism.
Remorcajul la motodeltaplan a fost încercat de Doru Isofache în 15 august 1997 pe aerodromul Tuzla având ca remorcher pe Girica Cristian.
Zbor reușit cu deltaplanul în remorcaj de motodeltaplan a fost făcut de Doru Isofache având ca remorcher pe Ioan Ignat în 10 iulie 1999 pe aerodromul Tuzla. Zborul a fost făcut cu deltaplan GT Thalhofer la înălțimea de 300m.

Competiții și cantonamente[modificare]

As.Sp. Aripile Albe Dobrogea organizează o serie de competiții la pantele din Dobrogea pentru promovarea acestora în rândul piloților deltaplaniști.
Ideea de la care s-a plecat a fost conștientizarea piloților de deltaplan că Dobrogea oferă zone pentru zborul de distanță tot la fel de bune ca și cele folosite în acei ani situate în alte zone ale țării.

I. "Cupa Dobrogei" Ediția 1. S-a desfășurat la panta Priopcea, Tulcea în perioada 29 Mai - 04 Iunie 1995. Aceasta este prima competiție de deltaplan organizată în Dobrogea.

II. "Cupa Costinești" Ediția 1, Golful Francez în perioada 26 - 30 iulie 1995.
III. "Festivalul Aripilor Ultraușoare" Costinești 1996. Manifestare sportivă desfășurată în perioada 23 - 28 iulie 1996, Costinești.

IV. "Festival Delta - Costinești 2000[2]", perioada de desfășurare 02-06 august 2000.

Un rezultat deosebit a realizat pilotul deltaplanist Carp Ionel din Ancora Galați care în 04 august 2000 a zburat 4 ore și 1 minut la faleza Golful Francez, Costinești.
Acest rezultat este în prezent (iunie 2011) recordul de durată românesc în zbor cu deltaplanul la faleza Mării Negre.

V. "Cantonament de Zbor cu Deltaplanul [3]", Priopcea, 19-22 septembrie 2002

VI. "Cupa Dobrogei la Deltaplan, ediția 2013", Priopcea, perioada de desfășurare 06 - 08 septembrie 2013



Federația Aeronautică Română a organizat în Dobrogea două competiții astfel:

I. "Campionatul Național la Deltaplan Ediția 2005" desfașurat în luna iunie 2005 la pantele Priopcea și Dealul Mării, Tulcea.

II. "Campionatul Național la Deltaplan Editia 2006 [4]", perioada 1-5 august 2006 la pantele Priopcea și Dealul Mării, Tulcea.

Zone de zbor[modificare]

1. Zone de zbor din județul Tulcea

1.1 Priopcea 
Este o zonă de zbor ce cuprinde mai multe pante orientate pe toate direcțiile. Această zona se situează la 18 km de orașul Măcin spre localitatea Cerna. Pentru zboruri de antrenament și performanța cu deltaplanul se zboară de pe Culmea Priopcea, unde există și Vârful Priopcea cu altitudinea de 410 m NM (Nivelul Mării), diferenta de nivel maxima este de 320 m. Culmea Priopcea se continuă spre Sud-Est, spre Cerna cu o culme de înălțime mai mică numită Culmea Chervantu.


1.2 Dealul Mării (Deniz Tepe) 
Această pantă se situează la 8 km de Babadag mergând spre Tulcea. De pe șosea se observă în partea stângă un deal impunător, ce permite zboruri cu deltaplanul pe direcțiile Sud-Est, Est și Nord-Est.
Altitudine: 278m NM
Dinamica oferită de acest deal, când vântul bate din Sud-Est, permite zboruri de patrulare cu deltaplanul deosebite comparativ cu alte pante din Dobrogea. Astfel, datorită conformației pantei, nu este necesar să decolezi cu deltaplanul din vârful pantei ci chiar mai jos de jumătatea acesteia.
După decolare, în zbor de patrulare poți urca peste nivelul pantei și apoi să aștepți în zbor termica pentru a urca la plafonul de nori.


1.3 Dealul Ienicerului 
Este o zonă de zbor cu deltaplanul situată lângă intersecția "2 Cantoane" formată din pantele: - panta de Est, Sud-Est și Sud; - panta de Nord-Vest și Vest; - panta de școală. Primele două pante au marele avantaj de a permite urcarea cu mașina până la locul de decolare. Aceasta deoarece aici s-au construit eoliene, drumul către acestea fiind foarte bun și întreținut.


1.4 Dinogeția 
Panta istorică a deltaplanismului dobrogean. Aici au învățat să zboare toți deltaplaniștii gălățeni.
Pe Sud, deși este o pantă domoală cu o altitudine maximă ce nu depășește 80 de metri totuși s-au făcut zboruri memorabile de durată cu deltaplanul: de două și trei ore. Direcțiile de zbor cu deltaplanul sunt: Sud, Vest, Nord-Vest și Nord. Accesul este facil, pe lângă pantă trece șoseaua Galați - Garvăn.

Note[modificare]

  1. Revista Pilot Magazin, numărul 12/2009, pg. 36-37
  2. Revista Top Gun, numarul 5(14), octombrie 2000 - pg. 20
  3. Revista Top Gun, numarul 11(38), Noiembrie-Decembrie 2002 - pg. 30
  4. Ziar Telegraf Constanța, Miercuri 09 August 2006

Bibliografie[modificare]

1. Planorism și deltaplanorism Bartha Bela, Szakacz Jozsef ; Editura Sport-Turism, 1983; fig. 34.9, 34.10 și 34.11

2. Revista Top Gun, numărul 8(35), August 2002 - pg. 32


Vezi și[modificare]

[1] - Drachenflieger, articol german privind deltaplanismul.

[2] - Pagina web deltaplanism în Dobrogea

[3] - Asociatia de Zbor Liber din România