Minoritatea secuiască protestează pentru statutul autonom în România

3 aprilie 2010 România — Bloggerii discută despre cererea etnicilor secui de a beneficia de autonomie teritorială, ridicarea limbii maghiare la rang de limbă oficială și instituirea unei zile pentru sărbătorirea ținutului.

Aproape 300 de primari și consilieri locali din Ținutul Secuiesc -- situat la 300 km nord de București -- care au participat luna trecută la o convenție au decis să acorde limbii maghiare un statut egal cu cel al limbii oficiale, româna.

Ținutul Secuiesc se întinde în trei județe românești -- Harghita, Covasna și Mureș -- primele două având populație majoritară maghiară.

Reprezentanții sunt grupați politic în jurul Partidului Civic Maghiar. Aceștia au declarat că data de 15 martie -- ziua națională a Ungariei -- va deveni de asemenea ziua oficială a Ținutului Secuiesc.

În plus, aceștia au convenit să înainteze parlamentului român o propunere prin care cer autonomia teritorială a ținutului secuiesc și cer ca Parlamentul European să numească un raportor.

Toate deciziile adoptate la convenția secuilor din 13 martie trebuie aprobate de parlament pentru a deveni legi.

Forumul Civic al Românilor din cele trei județe a condamnat imediat decizia și a cerut autorităților să ia o poziție fermă împotriva acestor „măsuri separatiste, revizioniste și iredentiste”.

Primul ministru Emil Boc a afirmat că „orice discuție cu privire la oficializarea limbii maghiare nu are fundament constituțional”, iar constituția română „nu se negociază”.

Secuii sunt cunoscuți din punct de vedere istoric drept luptători de temut ale căror origini sunt contestate. Monarhii maghiari i-au trimis în colțul sud-estic al Transilvaniei pentru a o proteja de otomani. Deși sunt acceptați acum drept maghiari, secuii sunt caracterizați printr-o serie de diferențe culturale menținute prin izolarea lor montană timp de secole. Cu toate acestea, în recensământul din anul 2000 din România, doar 150 de persoane s-au declarat secui.

Bloggerii români dezbat pasionat această chestiune.

Deanna vorbește pentru mulți atunci când cere parlamentarilor români să ignore cererile secuilor, afirmând că așa ceva „nu trebuie să se întâmple într-un stat de drept”. Iritată de faptul că mulți secui nu vorbesc româna, ea se plânge că „oriunde în lume, indiferent de naționalitatea pe care o ai, folosești – oficial – limba țării în care trăiești … în familie poți vorbi orice limbă”.

„Ținutul secuiesc este o temă despre care nu s-a vorbit niciodată la modul serios. Reacțiile de protest... nu pot decât să-i radicalizeze și pe unii, și pe alții”, spune Zorin pe blogul jurnalistului Eugen Istodor. „Cred că chestiunea ar trebui abordată de pe poziții actuale, când România face parte din ... UE și se îndreaptă spre fluidizarea frontierelor spre apus. În loc de argumente juridice, economice, sociale, politice am auzit doar declarații sforăitoare”.

Stefan Michiu are o opinie diferită. „Nu văd cu ce ar deranja autonomia Ținutului Secuiesc, într-un stat european modern”, spune el. Pentru Michiu, un asemenea rezultat este inevitabil deoarece „ei au fost mai tot timpul în istorie autonomi. S-ar putea ca această parte a țării să fie mai bine administrată de autoritatea locală”.

Alții, precum Șase șase, cred că problema secuilor ridică probleme practice. „Personal nu mă deranjează că în secuime se oficializează a doua limbă. Problema este că atunci când am nevoie de un act administrativ în acea zonă, să fie redactat în limba română”, spune el.

Ciupi crede că reacția românilor este exagerată. „Nu am nimic cu românii de etnie maghiară, deoarece am și parteneri și rude prin această etnie, însă unii sunt de-a dreptul perseverenți pe această problemă, care nu ar face decât să incite anumite spirite … pentru ce?”

Ai o opinie despre această știre? Scrie!

Referințe

Paul Ciocoiu, „Minoritatea secuiască protestează pentru statutul autonom în România” — setimes.com, 2 aprilie 2010