Violența din școlile române stârnește îngrijorare

De la Wikiștiri


19 noiembrie 2010 București, România — Uciderea prin înjunghiere a unui elev de 17 ani de către un altul în plină zi în curtea unei școli din orașul sud-vestic Craiova i-a indignat pe români.

Victima era, potrivit surselor, un elev cu note bune la purtare și cu realizări, iar crima a fost o răzbunare pentru un incident minor produs cu câteva zile înainte. Făptașul nu a dat dovadă de prea multe remușcări.

"L-am ucis. Și ce dacă? Voi primi ani [de închisoare] pentru un prost", a declarat criminalul în timpul interogatoriului, au afirmat procurorii.

Violența din școli nu mai este o surpriză. Un studiu al Organizației Mondiale de Sănătate, care a studiat problema respectivă în 37 de țări în anul școlar 2009-2010, a relevat că România se află pe penultimul loc.

La București, o cincime din elevi afirmă că au fost agresați în școli. Jumătate spun că violența din școli este o "problemă permanentă".

"Agresiunea de la Craiova … ne obligă să evaluăm fenomenul violenței în școli … să-i căutăm cauze și soluții", scrie Stefan Vlaston, profesor de liceu și liderul unui ONG educațional, rezumând dispoziția generală.

"În acest caz, culegem ce semănăm în fiecare zi. Agresorul era cunoscut cu antecedente de violență și avea probleme psihice", adaugă Vlaston.

În loc să ia măsuri pentru a preveni o tragedie, autoritățile "l-au aruncat în stradă prin exmatriculare. În stradă, anturajul infracțional și-a desăvârșit opera. L-a împins la crimă", conchide el.

Ov nu este de acord, declarând că oficialii școlari nu sunt vinovați. Problema fundamentală, spune el, este aceea că societatea românească este în derivă.

"Problemele provin de la acest climat de violență propagat prin mass-media, de la lipsa valorilor morale în societate, de la exemplele negative date de diferite personalități", spune Ov.

Dorinteodor vede o tendință îngrijorătoare: tot mai mulți indivizi sunt incapabili să își găsească un loc în societate și se întorc în cele din urmă împotriva sa, în diverse moduri, de la furt la crimă. "Ce e de făcut?" întreabă el.

Alina Ghorghiu, un parlamentar liberal, prezintă soluțiile propuse într-o dezbatere publică organizată de ea.

Una din propuneri este "înmulțirea centrelor de tip after-school sau creșterea numărului de școli care pun la dispoziția elevilor un astfel de program".

O alta este "implicarea cetățenilor, prin anunțarea actelor de violență pe care le observăm (în cartierul nostru, în școala noastră, în blocul nostru)". O alta este ca "ONG-urile să desfășoare programe comune cu autoritățile locale și organizarea de cursuri de educație parentală".

Bogdan optează pentru măsurile tradiționale. "Introduceți securitatea înăsprită în școli pentru ca aceste incidentele să fie evitate. Dacă trei paznici circulă prin școală în timpul orelor, asemenea probleme ar putea fi evitate", conchide el.

Sursă