Vremuri sumbre pentru economia Muntenegrului

De la Wikiștiri
Sari la navigare Sari la căutare


8 iunie 2010 Podgorica Muntenegru — Potrivit ministerului muntenegrean al finanțelor, PIB-ul țării a scăzut cu 5,3% în 2009, însă potrivit evaluării FMI, scăderea a fost de 7%. Dat fiind că guvernul a redus salariile din administrația publică cu 30%, muntenegrenii se confruntă cu o perspectivă sumbră.

Doctorii și profesorii primesc acum aproximativ 400 euro pe lună. Polițiștii și soldații primesc aproximativ 300 euro. Între timp, costul vieții a crescut: chiria pentru un apartament mic în Podgorica este de aproximativ 200 euro pe lună – drept pentru care multor muntenegreni le este greu să o scoată la capăt.

În plus, unii angajați nu și-au primit salariile de câteva luni.

Experții în economie declară că una dintre principalele probleme este aceea că economia nu și-a dezvoltat întreprinderi proprii de prelucrare și de export. În plus, cheltuielile publice uriașe -- rezultatul aparatului administrativ greoi -- continuă să fie o problemă.

"Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din domeniile producerii de alimente organice, prelucrării lemnului și pietrei, producției de apă, produselor forestiere și maritime și sectorul serviciilor ar trebui să beneficieze de o atenție specială. Tratamentul special în viitorul apropiat trebuie să [includă] sectorul turismului, cu afaceri maritime pentru efecte multiplicative pe termen lung", declară președintele Fondului de Investiții și Dezvoltare, Dragan Lajovic.

Fondul a fost înființat de guvern anul trecut pentru a stimula dezvoltarea economică.

Investițiile străine s-au redus de asemenea. Din 2006 până în 2008 a existat o cerere uriașă de proprietăți pe coasta muntenegreană din partea rușilor și britanicilor – însă aceasta nu mai există. Anul trecut, câteva proiecte de pe malul mării au fost suspendate la jumătate din cauza lipsei fondurilor.

"Ieșirea din criză include … un pachet care ar trebui să fie bazat pe deschiderea economiei pentru investițiile străine, având astfel efecte multiplicative pozitive", a afirmat Lajovic, menționând inclusiv crearea de locuri de muncă.

El a avertizat că capitalul străin are nevoie de sol fertil, iar Muntenegru nu este singura destinație adecvată.

O problemă, însă, este aceea că băncile din țară au redus considerabil acordarea de împrumuturi anul trecut.

"În prezent există doar 59 de companii cărora băncile muntenegrene le oferă sprijin prin creditare, iar acesta este un lucru devastator", a declarat Zorica Kalezic, economist-șef al Băncii Centrale, pentru SETimes.

Registrul Central al Muntenegrului a arătat că în țară existau 51 505 de companii la sfârșitul lunii aprilie.

Întrucât băncile nu acordă împrumuturi, angajatorii avertizează că vor fi nevoiți să disponibilizeze angajații. Rata actuală a șomajului se ridică la 12,4%. Rata reală este însă mult mai mare probabil, deoarece cei care nu s-au înregistrat la biroul de angajare nu pot fi numărați.

"Profitul net al economiei, potrivit datelor recente, la sfârșitul anului 2009 a fost de doar 12 mn euro -- la sfârșitul anului 2007, acesta a fost de 270 mn euro", a declarat Kalezic.

Menționând faptul că Muntenegru a atins anul trecut un deficit comercial de 1,36 miliarde euro, managerul de țară al companiei Activa, Mladen Bojanic, presupune că politica economică a țării s-a bazat mai mult pe improvizație decât pe o strategie bine definită.

"Noi idei presupun noi oameni. Guvernul trebuie să definească cu claritate strategia de ieșire din criză și să decidă în cele din urmă dacă prioritatea sa va fi politica socială, menținerea guvernului sau dezvoltarea economică", a declarat Bojanic pentru SETimes.

Sursă[modificare]