Tineretul din Balcani este în cumpănă: să rămână sau să plece?

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search


17 iunie 2012 Belgrad, Serbia

Pe fondul valurilor de absolviri din toată regiunea și al noilor grupuri de solicitanți de locuri de muncă, exodul creierelor devine din nou o chestiune esențială.

Dilema comună a tinerilor din întreaga regiune a Balcanilor este întrebarea sâcâitoare dacă cea mai bună cale este să rămână în patrie sau să emigreze, sau cum spunea odată formația britanică de rock The Clash -- „Should I stay or should I go?” („Să rămân sau să plec?”)

Acești tineri, de obicei cu un nivel ridicat de educație, privesc spre străintate din cauza lipsei de locuri de muncă din țară. În plus, aici există în general mai puține oportunități de dezvoltare personală și profesională și o lipsă de respect pentru educația și cunoștințele acumulate.

Este mai degrabă vorba despre ce persoane cunoști și cum joci acest joc, spun unii.

„Să obții un loc de muncă în Macedonia este o misiune imposibilă fără prietenii cu interese și un card de membru într-un partid politic”, a declarat Sonja Mitrevska, o farmacistă de 30 de ani din Skopie, publicației SETimes. Ea lucrează acum pentru o a treia perioadă de probă neplătită și dorește să plece din Macedonia pentru a încerca să își dezvolte cariera în străinătate.

La fel ca ea, Marija Stojanovic din Belgrad caută din greu un loc de muncă în străinătate, deși are un masterat în comunicare și a deținut poziții executive.

„Dacă ai stomac să mergi și să cauți persoanele potrivite, să le dai bani sau să le admiri public deși nu o merită, poți face progrese aici. Fără asta, vei rămâne la același nivel toată viața”, a declarat Stojanovic publicației SETimes.

Ambele doresc să plece în țări care oferă condiții mai bune de lucru, cu o economie bazată pe cunoaștere precum SUA, Marea Britanie, Germania, Canada, Suedia sau Elveția.

Cel mai recent Raport al Competitivității realizat de Forumul Economic Global pentru 2011/2012 arată că, deși Balcanii sunt exemplul clasic de exod al creierelor, Serbia este cel mai grav lovită: aceasta s-a situat pe locul 139 din 142 de țări, ceea ce înseamnă că cei mai buni și mai inteligenți sârbi pleacă în număr mare pentru a găsi oportunități altundeva.

Peninsula Balcanică (aşa cum este definită de linia Dunăre-Sava-Kupa)

Moldova este pe locul 134, Macedonia pe 133, România pe 131, Bulgaria și BiH pe 127 și, respectiv, 126. Grecia este pe locul 119, Turcia pe 97, iar Albania pe 83. Muntenegru a avut cea mai bună poziție, pe 46.

În România, rata exodului creierelor a sporit de când țara a devenit membră UE. Aceasta s-a situat pe locul 102 în raportul pentru 2008/2009. Bulgaria a rămas pe aceeași poziție, 127, dar Croația, aflată acum în pragul UE, a urcat de pe poziția 75 pe 128.

„Procesele de integrare europeană în sine nu grăbesc exodul creierelor, dar sporesc mobilitatea experților și oamenilor de știință prin diferite programe și proiecte, precum cardul albastru -- un permis de muncă similar cărții verzi din Statele Unite”, a declarat Tanja Pavlov, directoarea Centrului pentru Migrație din grupul de ONG-uri 484, publicației SETimes.

Unele guverne iau însă măsuri pentru a opri fluxul.

Serbia a lansat ministerul pentru tineret în urmă cu cinci ani și a înființat un fond în scopul de a oferi tinerelor talente cel mai bun învățământ disponibil, pentru a consolida dezvoltarea lor profesională.

Prin cooperarea cu Serviciul Național de Angajare, participanții primesc prioritate în primirea locurilor de muncă.

„Fondul a demarat cooperarea cu importante companii și instituții -- de exemplu, specialiștii noștri lucrează acum la Microsoft, Piraeus Bank, Banca Națională, în universități și agenții guvernamentale. Scopul este ca tinerii noștri specialiști să devină noii lideri ai Serbiei”, a declarat Milos Radosavljevic, un oficial al Grupului de Lucru guvernamental al Fondului pentru Tinerele Talente, publicației SETimes.

În Bosnia și Herțegovina, guvernul Republicii Srpska a lansat propriile măsuri. Una din acestea, administrată de ministerul familiei, tineretului și sporturilor, subvenționează dobânzile la împrumuturile pentru locuințe destinate tinerilor, inclusiv cuplurilor.

Aceasta „face ca tinerilor să le fie mai ușor să rezolve una din cele mai importante probleme -- locuința -- și astfel îi obligă să rămână în Republica Srpska”, a declarat Mirela Vujatovic, o purtătoare de cuvânt a ministerului, pentru SETimes.

Referințe[modificare]