Căsătorii forțate în Germania: Turcia, Serbia și Kosovo sunt în fruntea listei

De la Wikiștiri


12 ianuarie 2012 Priștina, Kosovo — În timp ce căsătoriile forțate rămân o problemă în țara natală, un raport german arată că imigranții din Turcia, Serbia și Kosovo au adus această practică și în Germania, punând sub semnul întrebării integrarea comunităților de imigranți.

Potrivit unui raport întocmit de Ministerul Federal German al Afacerilor Familiale, căsătoriile forțate le afectează în principal pe tinerele musulmane. Dintre persoanele forțate să se căsătorească, 83,4% erau musulmane, aproape o treime aveau vârsta de 17 ani sau chiar mai mică, în timp ce 40% aveau vârste cuprinse între 18 și 21 de ani.

Ministrul Federal German al Afacerilor Familiale, Kristina Schroeder, a pus succint problema, remarcând că "oricine căsătorește copii împotriva voinței lor ... îi violentează".

Multe victime au fost amenințate cu violența și chiar cu moartea.

În ceea ce privește părinții acestor tinere, Turcia este cea mai comună țară de origine, cu 44% din cazuri, urmată de zona combinată Serbia, Kosovo și Muntenegru, iar apoi de Irak și Afganistan.

În Germania există aproape 3 milioane de imigranți turci, care reprezintă cel mai numeros grup etnic non-german din țară.

Asistenții sociali și alți experți sunt îngrijorați de faptul că țările din Europa de Sud-est figurează atât de vizibil.

Burbuqe Llapashtica, directoarea Centrului Cultural Kosovar din Hamburg, a declarat publicației SETimes că a fost surprinsă de aceste constatări. Aceasta spune că trebuie luate măsuri în Kosovo și în alte părți din regiune.

"Nu m-am așteptat la acest lucru, dar este o realitate, din cauza numărului mare de imigranți din regiune. Legislația germană este destul de bună, oferind ... o protecție puternică pentru victime, dar acele 'crime' se întâmplă în țările de origine, unde legislația este slabă", spune Llapashtica.

Aceasta afirmă că este greu de spus de unde exact provin aceste familii: Serbia, Kosovo sau Muntenegru.

„Există o problemă cu pașapoartele; unii mai au pașapoarte sârbești/iugoslave, iar alții au pașapoarte kosovare sau muntenegrene. Din acest motiv, aceste țări sunt listate împreună. Din experiența mea, căsătoriile forțate au loc în toate cele trei țări", spune Llapashtica.

Yildiz Sahin este o asistentă socială turcă din Oberhausen, Germania, și a lucrat cu victimele violenței familiale și căsătoriilor forțate. Ea a declarat pentru SETimes că mediul cultural are un rol important în forțarea fetelor și băieților să se căsătorească.

„Unele familii se tem că dacă copiii lor nu se căsătoresc cu cineva din țara natală, ei își vor pierde religia sau legăturile culturale. Teama lor este de înțeles, dar aceasta nu ar trebui să fie un motiv pentru a recurge uneori la metode extreme, folosind violența și amenințările. Trebuie să spun că nu doar fetele sunt victime. Și băieții sunt obligați să se însoare", spune Sahin.

Aceasta adaugă că integrarea familiilor de imigranți în societatea germană ar trebui să fie o prioritate atât pentru imigranți, cât și pentru societate.

„Problema integrării ar trebui luată mai în serios. Societatea germană ar trebui să-i accepte pe acești oameni așa cum sunt, dar și imigranții ar trebui să fie mai deschiși în a accepta faptul că trăiesc într-o societate diferită, cu o cultură diferită, pe care copiii lor o vor considera cândva ca fiind cultura lor. Ei se confruntă cu șocul cultural", spune Sahin.

Igor Cvetkovic, un sociolog din Belgrad, susține că guvernul sârb ar trebui să abordeze această chestiune, chiar dacă numărul și originea persoanelor implicate este neclar.

În ceea ce privește raportul german în sine, el este oarecum ambivalent. "Este un pas bun că s-a scris acest raport", a declarat Cvetkovic publicației SETimes, deși se întrebă dacă acesta nu este motivat politic. „Imigranții și integrarea în Germania constituie o problemă, iar acest raport ar putea servi ca argument pentru a face presiuni asupra imigranților, dar și pentru a-i ataca cultural".


Referințe[modificare]