Depozitele de economii iugoslave: unde au dispărut banii?

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search

25 noiembrie 2010 Saraievo, Bosnia și Herțegovina — Mii de persoane care și-au pierdut economiile în timpul destrămării țării încearcă să le recupereze acum.

Svetozar Nisic, un locuitor din Bania Luka de 77 de ani, a mers la muncă în Germania în 1963. La fel ca miile de persoane din fosta Iugoslavie care au muncit în străinătate, el și-a depus economiile la băncile iugoslave, pierzându-le odată cu destrămarea țării.

"Mii de oameni onești și muncitori, care au tras din greu în locuri de muncă dificile, au încercat să economisească, sperând că se vor bucura de economiile lor la bătrânețe. Mulți dintre acești oameni sunt acum lefteri, iar unii sunt chiar fără casă", a declarat Nisic pentru SETimes.

Înainte de destrămare, guvernul iugoslav a emis o lege care restricționa retragerile bancare în valută. Deponenții puteau retrage valută doar cu anumite motive -- precum tratarea unor probleme grave de sănătate -- însă la începutul conflictului, mulți au constatat că era imposibil să retragă fonduri, indiferent de motiv.

Astăzi, Nisic este președintele Asociației Cetățenilor pentru Revendicarea Vechilor Economii în Valută din BiH și Diasporă. Aceasta are aproximativ 17 500 de membri.

Deponenții învinuiesc autoritățile de după război, pe care le descriu ca pe niște "grupuri criminale de profitori de război", pentru pierderea economiilor lor.

Nisic susține că asociația are dovezi că un grup mic de oficiali a folosit banii pentru a cumpăra proprietăți în destinații turistice scumpe din străinătate, precum Insulele Kurile sau Cipru, și pentru a înființa companii mari.

Potrivit deponenților, oficialii și-au însușit economiile lor prin cupoane de privatizare în Federația BiH (FBiH) și prin preluare directă în Republica Srpska.

Chiar și astăzi, afirmă aceștia, autoritățile încearcă să îi convingă că revendicarea economiilor este o cauză pierdută.

Deponenții au fost încurajați în schimb să înregistreze economiile pierdute la guvern pentru a le fi restituită o sumă mică, nespecificată, cu o dobândă de 0,5%.

"Cea mai mare parte a datoriei este plătită în obligațiuni", a explicat Nisic, "care sunt doar hârtie și, în general, se devalorizează ușor".

Deponenții care au primit obligațiuni le pot utiliza la bursele de valori din Republica Srpska și FBiH. Aceste instituții, afirmă ei, au fost înființate de aceeași oficiali care le-au uzurpat de la bun început economiile.

Amânarea plăților în FBiH i-a determinat pe deponenți să înceapă o acțiune legală în țară și apoi la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) în 2009, acuzând încălcarea dreptului la proprietate privată.

Ca răspuns, guvernul BiH a înființat un oficiu reprezentativ la CEDO.

CEDO a emis un verdict pilot în noiembrie 2009 în cazul Suljagic vs. BiH. Acesta hotăra că BiH a încălcat drepturile petiționarilor prin amânarea implementării legii locale care reglementează această chestiune.

Curtea a declarat că neplata este o problemă sistematică în întreaga BiH și a ordonat guvernului să se asigure că toate plățile restante sunt efectuate în termen de șase luni de la verdictul final.

Șefa Oficiului Reprezentativ al BiH, Monika Mijic, a declarat că există 1 350 de cazuri judiciare în numele a 13 500 de deponenți. BiH i-a despăgubit pe deponenți cu suma de 1,15 mn euro.

"Toate obligațiunile au fost emise acum conform verdictului Curții și... [guvernele entităților] se ocupă acum regulat de plățile în bani lichizi, în conformitate cu legislația țării", a afirmat Mijic.

În urma verdictului Suljagic, "toate celelalte procese similare au fost respinse de CEDO în aceeași bază", a afirmat ea.

Oficiul se ocupă în prezent de un caz major împotriva BiH referitor la depozitele în valută de la filialele băncii slovene Ljubljanska Banka și ale băncii sârbe Invest Banka, care au operat pe vremuri în toată Iugoslavia.

Acest caz ar putea fi rezolvat în cele din urmă printr-un acord asupra succesiunii dintre fostele republici iugoslave, deși sunt speranțe mici ca acest caz să fie soluționat în viitorul apropiat.

În 2001, reprezentanții fostelor republici iugoslave au semnat un acord internațional cu șeful OHR de la acea dată, Wolfgang Petritch. În acesta, semnatarii au promis să "protejeze și să restituie vechile economii ale cetățenilor BiH".

Nisic declară că OHR nu s-a achitat de această obligație până acum.

Sursă[modificare]