Firmele chinezești și ruse investesc în sectorul energetic sârbesc
- 15 iunie 2015: Tragedie în baschetul românesc: A murit Vladimir Arnautović, antrenorul lui CSU Ploiești
- 27 decembrie 2012: Serbia are un plan ambițios pentru reducerea deficitului
- 17 iunie 2012: Tineretul din Balcani este în cumpănă: să rămână sau să plece?
- 12 ianuarie 2012: Căsătorii forțate în Germania: Turcia, Serbia și Kosovo sunt în fruntea listei
- 3 martie 2011: Acord asupra remanierii guvernului sârb
19 februarie 2010 Serbia — Luna aceasta, autoritățile sârbe au semnat trei contracte energetice de importanță strategică.
BERD și Srbijagas au semnat joi (18 februarie) un împrumut de 150 mn euro. Banii vor fi utilizați pentru a îmbunătăți rețeaua de gazoducte a companiei și pentru construcția unui nou depozit subteran în satul Itebej din Voivodina.
Depozitul va avea o capacitate de 1 miliard de metri cubi pentru uz strategic și comercial. Întrucât Srbijagas este singurul operator, depozitul va asigura stabilitate în livrarea de gaze naturale și va spori rezistența regională în fața potențialelor întreruperi ale livrărilor și schimbărilor de consum sezoniere.
Acest contract este precedat de un acord încheiat în 3 februarie între compania sârbească de distribuție a electricității Elektroprivreda Srbije și Corporația Națională Chineză pentru Utilaje și Echipamente (CMEC) cu privire la un contract preliminar în valoare de 800 mn euro pentru reconstrucția termocentralei Kostolac, situată la 100 km sud-est de Belgrad. Centrala va fi de asemenea extinsă în cadrul unui proiect ce urmează să fie finalizat în 2015.
"Contractul de finanțare a acestei lucrări ar trebui să fie [finalizat] în următoarele câteva luni, iar contractele privitoare la efectuarea lucrării vor fi semnate pe etape", a afirmat ministrul energiei, Petar Skundric.
Cooperarea privitoare la centrala Kostolac este rezultatul unui acord de stat încheiat între China și Serbia la Beijing în august 2009. Proiectul prevede revitalizarea a două secțiuni ale centralei de 350 MW, construcția altui "bloc" energetic și mărirea capacității de excavare la suprafață a minei locale de suprafață de la Drmno la 12 mn tone de cărbune pe an.
Banca de Export-Import a Chinei va finanța 85% din proiect la o rată anuală fixă de 3% pe 15 ani; restul de fonduri vor fi alocate de compania sârbă. Aceasta va fi una din cele mai mari investiții de până acum din sectorul energetic al Serbiei, a declarat Skundric, sporind capacitatea de producție a termocentralei cu cel puțin 450 MW.
Wei Xinghua, ambasadorul chinez în Serbia, a afirmat că implementarea proiectului "va fi un punct de cotitură în relațiile dintre China și Serbia", adăugând că "există un mare potențial de cooperare între cele două țări în domeniul energiei".
Un al doilea eveniment major din domeniul energiei este constituit de semnarea unui contract între Serbia și compania rusească Gazprom în 5 februarie. Acordul creează o companie mixtă care va administra depozitul subteran sârbesc de gaze naturale de la Banatski Dvor.
Rușii vor avea 51% din acțiunile companiei mixte, iar compania sârbească Srbijagas va deține 49%. Gazprom a achiziționat Industria Petrolieră Sârbă (NIS) pentru 400 mn euro în 2009. Prin noul contract, Gazprom și-a consolidat poziția pe piața energetică sârbă.
Prima sarcină a parteneriatului va fi să extindă capacitatea depozitului de la Banatski Dvor pentru a garanta stabilitatea pieței sârbești și a celor regionale. Obiectivul urmărit este sporirea capacității depozitului la 470 mn de metri cubi de gaze până în 2011.
În iarnă, necesarul energetic zilnic al Serbiei atinge 11 miliarde de metri cubi, iar până acum acesta a fost satisfăcut exclusiv prin exporturile din Rusia. În timpul crizei gazelor naturale din 2009, care a urmat conflictului dintre Rusia și Ucraina, Serbia a rămas fără gaze naturale, parțial din cauză că Banatski Dvor a putut stoca doar cantități mici. Serbia intenționează să extindă capacitatea de depozitare a acestuia, pentru a se proteja împotriva potențialelor întreruperi de livrare.
Referințe
- Igor Jovanovic, „Firmele chinezești și ruse investesc în sectorul energetic sârbesc” — setimes.com, 18 februarie 2010
Această pagină a fost arhivată și nu mai poate fi modificată. Dacă ați observat o greșeală, adăugați formatul {{știrearhivată}} în pagina de discuție împreună cu erorile și corecturile semnalate. În acest fel, un administrator va modifica și rectifica știrea. Vă informăm că nu vom accepta actualizarea sau alterarea unor știri, ci numai corectarea greșelilor de ortografie, gramaticale sau de așezare în pagină. Notă: unele surse sau legături externe menționate s-ar putea să nu mai fie disponibile din cauza vechimii lor. |