Moldova luptă împotriva cenzurii presei

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search


5 ianuarie 2013 Chișinău, Republica Moldova — Noul proiect de lege privind cenzura presei va introduce amenzi de până la 1 250 de euro.

Un nou proiect de lege care amendează codul penal moldovean introduce măsuri punitive pentru cenzura presei și obstrucționarea deliberată a activității mass-media.

Proiectul de lege face de asemenea o referință specifică la interzicerea cenzurării presei publice, implicând distorsionarea forțată a unui produs de presă, limitarea răspândirii informațiilor de interes public și alte acțiuni ilegale concepute pentru a restricționa diseminarea informațiilor.

Proiectul de lege este conceput pentru a completa legea privind libertatea de exprimare, care a intrat în vigoare în 2010 și interzice cenzura, dar nu definește nicio măsură punitivă.

Potrivit noilor reglementări, care au primit undă verde luna trecută și au fost aprobate de guvern, vor fi impuse sancțiuni de până la 1 250 de euro pentru cenzură și de până la 600 de euro pentru obstrucționarea activității presei. În același timp, cei care dețin funcții publice și încalcă această lege și-ar putea pierde dreptul de a deține posturi publice timp de până la patru ani.

"Suntem îndeosebi interesați de combaterea cenzurii în presa de stat deoarece, în primul rând, ei fac aceasta din banii publici", a spus Corina Fusu, parlamentar liberal și președinta comisiei de cultură și presă din parlamentul moldovean, unul din inițiatorii proiectului de lege, pentru SETimes.

În calitate de fost jurnalist la postul de stat TeleRadio Moldova, ea a promovat politici editoriale libere de cenzură.

În urmă cu două luni, jurnaliștii de la TeleRadio au organizat un protest prin care denunțau cenzura și șantajul administrativ generate de "criza morală, deontologică și managerială".

În 2011 și 2012, Indexul Libertății Presei realizat de Reporteri fără Frontiere a clasificat Moldova pe poziția 53 din 179 de țări – înaintea țărilor din regiune precum Bulgaria, Croația, Bosnia și Herțegovina și Grecia.

În ultimul său raport, Freedom House a admis de asemenea că presa moldoveană este tot mai deschisă.

"Accesul tot mai mare la o varietate de opinii în presă și eforturile de a îmbunătăți presa publică și etica jurnalistică au avut un impact semnificativ asupra îmbunătățirii calității presei și pluralismului", se afirmă în raportul Națiuni în Tranzit pe 2012.

"Un lucru cu care se confruntă acum mulți jurnaliști este o altă formă de cenzură, și anume așa-numitul control economic. Ei sunt controlați financiar acum de angajatorii lor, care sunt de obicei politicieni și care doresc să își promoveze propriul partid prin instituția lor de presă", a spus Fusu.

"În acest caz, este greu de dovedim că avem de-a face cu cenzură sau politică editorială. Ce putem face este să obligăm instituțiile de presă să își declare proprietarul real, pentru ca noi să știm cine este în spatele lor. Sunt sigur că politicienii din Moldova vor fi incomodați de acest control", a spus ea.

Unii jurnaliști sunt de acord.

"Teoretic, acest proiect de lege este bine cotat", a spus Dumitru Ciorici, unul din editorii fondatori ai site-ului de știri Unimedia, pentru SETimes.

"Amendamentele la codul penal ar trebui să contribuie la independența presei din Moldova. Vestea proastă este că piața este mică și presa nu are de unde să absoarbă bani", a afirmat el.

"Astfel, dacă cineva nu are bani, fie oprește activitatea, fie găsește resurse la un anumit politician. În ultimul caz, proiectul de lege este lipsit de valoare", a afirmat el.

Referințe[modificare]