Republica Moldova: un nou parlament, blocajul continuă
- 31 octombrie 2016: Chișinău:Contra pro-europenilor dezbinați pro-rusul Dodon poate câștiga deja din turul 1
- 26 octombrie 2016: Chișinău:Marian Lupu se retrage din cursă în favoarea celorlalți candidați de dreapta la prezidențiale
- 11 decembrie 2015: Găgăuzii îi cer lui Putin să simplifice procedura de permutare în Crimeea
- 8 decembrie 2015: Sondaj în Republica Moldova: Partidul Nostru s-ar clasa pe primul loc la alegeri
- 16 noiembrie 2015: Comuniștii lui Voronin plusează tare pentru guvern pro-Moscow la Chișinău
1 decembrie 2010 Chișinău, Republica Moldova — Alianța tripartită pentru Integrare Europeană (AIE), condusă de premierul Vlad Filat, a câștigat alegerile de duminică din Republica Moldova. Se pune însă întrebarea dacă aceasta va mobiliza suficient sprijin în parlament pentru alegerea președintelui.
Alianța pro-europeană cuprinde Partidul Liberal, de dreapta, Partidul Liberal Democrat, de centru-dreapta, și partidele democrate de centru-stânga. Împreună, acestea au acumulat 50% din voturi, potrivit rezultatelor publicate luni (29 noiembrie) de către Comisia Electorală Centrală.
Partidul Comunist, de opoziție, a obținut 41%, cele mai multe voturi pentru un singur partid.
Din parlamentul de 101 de locuri sunt necesare 61 de voturi pentru alegerea unui nou președinte și pentru depășirea impasului politic prelungit din țară. AIE urmează însă să obțină doar 57 de locuri -- 31 pentru Partidul Liberal Democrat, 15 pentru Partidul Democrat și 11 pentru Partidul Liberal.
Numărul este suficient pentru formarea unui guvern. Dar dacă nu se va reuși alegerea noului șef de stat, noul parlament va trebui dizolvat și va urma o altă rundă de alegeri.
Unii analiști își exprimă optimismul precaut în legătură cu evitarea unui astfel de scenariu.
"Nu vreau să mă gândesc la un nou impas", a declarat Leonid Litra, directorul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) din Republica Moldova. "Întrevăd posibile alianțe și sper ca cei trei membri ai fostei alianțe pro-europene din Moldova să își continue munca".
"Știu că au existat tensiuni între aceștia în timpul campaniei electorale, dar acum devine clar că vor trebui să își folosească cât mai mult posibil abilitățile de comunicare pentru a depăși aceste tensiuni. Sper că și Partidul Comunist va putea să coopereze acum cu alianța pentru alegerea președintelui", a spus el.
Nicu Popescu, consilierul premierului pe probleme europene, a recunoscut că reunirea partidelor politice ar putea însemna "o provocare".
Acesta a afirmat totuși: "Cred că va exista o coaliție a forțelor pro-europene în Moldova și sper că aceasta nu doar va continua reformele, ci le va accelera".
Participarea la vot de duminică a fost neașteptat de mare, aproximativ 60% dintre alegătorii eligibili fiind prezenți la urne. Autoritățile locale au fost nevoite să suplimenteze urnele la unele secții de votare.
Unele secții de votare din străinătate -- din Moscova, Bologna și Paris – au rămas fără buletine de vot, iar CEC a permis alegătorilor să-și noteze opțiunile pe o foaie de hârtie. În unele locații din Franța și Italia, urnele au rămas deschise cu două ore peste ora planificată pentru a primi numărul mare de alegători.
Potrivit unor analiști, numărul mare s-ar fi putut datora parțial campaniei "votează", organizate pe Twitter și pe alte site-uri de socializare, destinate în special tinerilor.
În ciuda unor informații referitoare la nereguli, observatorii internaționali au evaluat alegerile ca fiind în general corecte și democratice. Reprezentanții OSCE și cei ai misiunii de observatori ai Parlamentului European au calificat alegerile ca fiind "un pas pozitiv" în dezvoltarea democratică a țării.
"UE a demonstrat acum o mare deschidere față de Moldova, dar testul dificil vine din partea autorităților moldovene: este pregătită oare clasa politică din Republica Moldova să se maturizeze și să adopte valorile europene"? se întreabă Popescu.
"Cred că în perioada următoare întreaga societate moldoveană va avea mult de făcut", a spus Manole. "Societatea civilă trebuie [să facă eforturi să educe] conștiința civică a populației, iar puterea politică va trebui să aducă valorile democratice în viețile oamenilor".
Sursă
 |
Această pagină a fost arhivată și nu mai poate fi modificată. Dacă ați observat o greșeală, adăugați formatul {{știrearhivată}} în pagina de discuție împreună cu erorile și corecturile semnalate. În acest fel, un administrator va modifica și rectifica știrea. Vă informăm că nu vom accepta actualizarea sau alterarea unor știri, ci numai corectarea greșelilor de ortografie, gramaticale sau de așezare în pagină. Notă: unele surse sau legături externe menționate s-ar putea să nu mai fie disponibile din cauza vechimii lor. |