Candidatura Turciei la statutul de membru UE are oportunități și provocări în 2013

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search


26 decembrie 2012 Turcia — Oficiali și analiști văd potențial pentru un nou început în relațiile Turcia-UE, dar rămân în continuare blocaje

Dezvoltările din Turcia și din UE pot prezenta oportunități noi pentru candidatura Ankarei în 2013, dacă ambele părți vor fi gata să adreseze provocările pe termen lung împreună.

Partidul aflat la putere, AKP, a introdus o serie de reforme democratizatoare la începutul mandatului său, care au condus UE la a deschide oficial negocierile cu Turcia în 2005. Însă procesul a suferit de blocaje în anii ce au urmat, cu doar un singur capitol de negociere închis din 13 deschise.

Din celelalte 20 de capitole, 17 au fost blocate de către țări membre UE, cu nici unul nou deschis din 2010. În această perioadă, Turcia a boicotat UE pe durata președinției de 6 luni a Republicii Cipru, care a început în iulie 2012.

Majoritatea analiștilor sunt de acord că ambele părți poartă răspunderea pentru blocaj. Anumiți lideri UE au prejudiciat rezultatul negocierilor, făcându-și publică opoziția la statutul de membru al Turciei, oferind un insuficient definit „parteneriat privilegiat” în locul acestuia.

La rândul său, Turcia nu și-a deschis porturile către membrul UE Cipru. Respectarea drepturilor omului în această țară a atras de asemenea critică, cu Comitetul pentru Protejarea Jurnaliștilor declarând că Ankara întemnițează mai mulți jurnaliști decât orice alt guvern din lume.

Însă în remarcile recente către presă, vice prim-ministrul Bulent Arinc și-a exprimat regretul asupra problemei cu jurnaliștii întemnițați, făcând aluzii la faptul că Turcia ar putea să le faciliteze eliberarea modificându-și legea antiterorism.

Mai mult, oficialii turci speră că asumarea președinției UE de către Irlanda în ianuarie va conduce părțile să construiască pe baza succeselor lor anterioare, mai ales „agenda pozitivă” anunțată de Comisia Europeană în 2011, care a fost creată ca o metodă de lucru tranzițională pentru a ajuta discuțiile privind accederea UE.

"Ca și rezultat al eforturilor noastre cumulate, am început să culegem roadele agendei pozitive," a spus Ministrul pentru Afaceri UE și negociatorul șef Egemen Bagis SETimes. "Ne-am folosit toată [energia] și creativitatea. Agenda pozitivă este unul dintre rezultatele eforturilor noastre de a mișca acest proces."

Agenda pozitivă se concentrează pe trei cauze de interes comun: ușurarea cerințelor de viză, cooperarea în eforturile antitero și rezolvarea problemelor legate de Uniunea Vamală. Din 2011 Turcia a adoptat 320 legi și 1.555 de reglementări secundare pentru a-și armoniza legislația națională cu acquis-ul UE, conform Bagis.

Noul guvern francez ales la începutul acestui an a fost mai conciliant față de candidatura Turciei decât a fost predecesorul acestuia, dând Ankarei speranțe pentru o încălzire a relațiilor bilaterale. Guvernul lui Nicholas Sarkozy a fost ezitant în a include referințe la aderarea Turciei în anumite document UE, însă declarația de încheiere de la întâlnirea privind lărgirea UE de luna aceasta a conținut cuvinte încurajatoare privind candidatura UE.

"Turcia este o țară candidat și un partener cheie pentru Uniunea Europeană, având în vedere economia sa dinamică și locația sa strategică," spune declarația. "Este în interesul ambelor părți ca negocierile privind aderarea să-și reia cursul în curând."

Turcia a văzut declarația ca pe un semn al faptului că ar putea avea loc progrese iminente în discuții.

"Este de așteptat ca Franța să-și reconsidere poziția în ceea ce privește capitolele de negociere pe care le-a blocat în 2007," a spus Bagis. "O decizie de principiu luată de Franța poate pava drumul pentru deschiderea de noi capitole și poate fi un semnal puternic și clar al faptului că negocierile de accedere merg înainte."

Ahmet Sozen, profesor la Universitatea Mediteraneană de Est din nordul Ciprului a spus SETimes că un pas pozitiv făcut de Franța ar putea ajuta Turcia să-și recapete o parte din entuziasmul pentru reforme.

"Franța, cu un președinte nou, poate conduce și își poate ridica vetoul privind capitolele suspendate. Acest lucru va motiva Turcia să-și grăbească reformele de acasă, inclusiv o nouă constituție," a spus acesta.

Între timp, relațiile comerciale puternice continuă să reprezinte un stimulent pentru relații mai apropiate UE-Turcia, cu UE rămânând partenerul de import și export numărul unu al Turciei, în timp ce Turcia este în top zece UE în ambele categorii.

Însă oficialii și analiștii se grăbesc să arate că dezvoltările politice recente se pot dovedi de scurtă durată. Pentru a realiza progrese reale în discuțiile de accedere, aceștia spun că părțile trebuie să ia decizii referitoare la relația lor pe termen lung și să lucreze cu seriozitate pentru a adresa problemele majore cu care se confruntă.

"Aș spune că, începând cu 2013, este momentul pentru o revizuire radicală a statutul relațiilor UE-Turcia," a spus Andrew Duff, un membru britanic al Parlamentului European, SETimes. "Dacă Turcia nu poate să se alăture UE ca și membru deplin, ce formă de membru asociat poate fi mai acceptabilă? Dacă așa va fi, pe ce se va baza -- piață comună, comerț și politică externă sau mai mult? Acestea sunt chestiunile care vor informa noul dialog UE-Turcia."

Statutul nerezolvat al Ciprului continuă să fie cel mai sever blocaj în calea statutului de membru UE al Turciei, sunt de acord majoritatea analiștilor. Statutul de membru al Turciei poate ajunge doar până la un anumit punct, având în vedere că menține o blocadă diplomatică și economică împotriva insulei.

Ankara se teme să facă concesii fără un acord politic general între ciprioții greci și turci.

Sozen a propus ca Turcia și UE să parcurgă un număr de pași coordonați, care să se susțină reciproc, pentru a crea încredere și a pune în mișcare subiectul.

Ankara, a spus Sozen, ar trebui să-și deschidă porturile pentru avioanele și vapoarele Republicii Cipru, în același timp retrăgându-și un număr simbolic de trupe militare de pe insulă. În schimb, UE ar trebui să deschidă capitolele de negociere blocate, în același timp ușurând izolarea Ciprului de Nord prin introducerea mai multor zboruri directe către zonă.

"Asemenea pași vor conduce spre o soluție comprehensivă și rapidă în Cipru si vor normaliza în 2013 procesul de aderare a Turciei la UE și vor declanșa în mod automat mai multe reforme democratice în țară," le-a spus SETimes. "Dacă nu există preocupare, problema Ciprului va rămâne nerezolvată; va continua să blocheze aderarea Turciei la UE precum și să crească tensiunea privind hidrocarburile din Mediterana de Est."

Duff a fost de acord privind faptul că progresul privind subiectul Cipru și reforme politice reînnoite sunt esențiale pentru a aduce candidatura Turciei înapoi pe drumul cel bun.

"În absența unui acord privind Ciprul și a unei modificări radicale a constituției Turciei, în majoritatea statelor membre UE nu vor exista schimbări în opoziția politică față de candidatura Turciei," a spus acesta.

Guvernul Turciei menține faptul că noua constituție, care este în curs de definire de către o comisie parlamentară, va fi conformă standardelor UE. Dar în remarcile publicate pe website-ul partidului de guvernământ săptămâna trecută, Bagis a acuzat statele membre UE că au „standarde duble” în ceea ce privește Ciprul.

"Opt dintre capitolele noastre privind Ciprul de Nord au primit veto. Avem de-a face cu 26 de țări răzgâiate care și-au exprimat vetoul asupra a încă șase capitole," a spus Bagis. "Să se termine embargoul asupra Ciprului de Nord. Europenii ar trebui să-și țină propriile promisiuni și noi ne vom deschide porturile către Cipru."

Kader Sevinc, reprezentantul CHP la UE, a spus că guvernul Turciei trebuie să-și asume o mai mare responsabilitate privind propriile sale lipsuri în ceea ce privește democrația și drepturile omului.

"Începând cu raportul de progres anual al UE privind Turcia, toate rapoartele internaționale confirmă practicile radical antidemocratice ale guvernului AKP [în domenii precum] libertatea presei, independența judiciară, libertățile individuale," a spus SETimes. "Asemenea politici au făcut Turcia mai puțin calificată pentru aderarea la UE."

Atunci când a fost întrebat anul acesta de către un jurnalist privind rolul drepturilor omului în candidatura Turciei, Bagis a spus "Eu nu susțin că Turcia are un comportament perfect sau exemplar în ceea ce privește drepturile omului. Dar susțin, cu un nivel foarte ridicat de încredere, că acest comportament al Turciei privind drepturile omului este mai bun decât în unele state membre UE."

Dar Sevinc a punctat rapid faptul că UE nu ar trebui să se ascundă în spatele problemelor domestice ale Turciei pentru a scăpa de propriile sale responsabilități.

"Poporul turc așteaptă ca politicienii UE să își exprime susținerea pentru Turcia, să se adreseze poporului turc direct," a spus ea. "Trebuie evitată confuzia dintre a susține viitorul european al poporului turc și a susține destinul politic al unui guvern."

Sevinc a spus că miza privind situația depășește tensiunile politice ale zilei, cerând ambelor părți să se concentreze pe viitor.

"Procesul de aderare a Turciei la UE trebuie revitalizat deoarece viitorul democratic al Turciei este în Europa."

Referințe[modificare]