Moldova și România: gardul de sârmă ghimpată de la graniță a fost desființat

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search


17 februarie 2010 Republica Moldova — Noul guvern pro-european din Moldova începe o inițiativă de desființare a gardului de sârmă ghimpată de 360 km ridicat după al doilea război mondial pentru a separa țara respectivă de România.

Gardul dintre Moldova și România ce data din era comunistă va fi dat jos în curând.

Primul ministru moldovean, Vlad Filat, a semnat un ordin de desființare a gardului de sârmă ghimpată vechi de 60 de ani, ce data din perioada comunistă, de pe malul Prutului, gard care separă țara sa de România. Gardul urmează să fie dat jos până la începutul lunii martie.

Filat a descris gardul ca pe un lucru jenant, declarând că „menținerea gardului la granița cu o țară prietenă în secolul al XXI-lea, când granițele Europei sunt complet transparente și oamenii circulă liber, este o rușine”.

Gardul de aproximativ 360 km va fi desființat în zece din cele 11 raioane moldovene de la granița cu România. Filat a luat această decizie cu puțin timp înaintea vizitei președintelui român Traian Băsescu.

Cu doi ani în urmă, autoritățile de frontieră moldovene au propus înlocuirea gardului de sârmă ghimpată cu granițe moderne -- cu un sistem de monitorizare computerizată. Administrația raionului Ungheni a argumentat că gardul obstrucționează pescuitul și alte activități de petrecere a timpului liber. Guvernul de la acea dată -- partidul comunist al lui Vladimir Voronin, ales în mod democratic -- a respins ideea.

Desființarea gardului de sârmă ghimpată are loc înaintea implementării „tratatului privind micul trafic de frontieră”, care permite moldovenilor din apropiere de Prut să intre pe teritoriul României până la maximum 30 de km fără viză. Tratatul a fost semnat în noiembrie și urmează să intre în vigoare până la sfârșitul lunii.

Luni (15 februarie), Băsescu și autoritățile moldovene au redeschis un pod peste Prut care leagă două puncte de frontieră: Rădăuți-Prut și Lipcani. Construit în 1937, podul a fost distrus de armata germană în 1944 și reconstruit între 2000 și 2005 cu fonduri UE.

Elena Pătrașcu, specialistă în comunicații din capitala Chișinău care locuiește acum la București, consideră că decizia dărâmării gardului este simbolică.

„M-am născut cu acel gard pe malul Prutului, separând familii și destine. Am simțit cel mai acut acest lucru în 1990, când comunismul a căzut [și] zeci de mii de români de ambele părți s-au îmbrățișat, au râs și au plâns împreună, după ce au fost separați timp de câteva decenii”, a afirmat ea.

„Acesta [gardul de sârmă] este un simbol al sentimentului acut de diviziune promovat în mod deliberat de fosta administrație comunistă pentru a-i ține pe moldoveni departe de tot ce ținea de România. Dar desființarea sa aduce Moldova mai aproape de România și de Occident, cărora aceasta dorea să li se alăture de atât de mult timp”, a adăugat Pătrașcu.

Analistul politic moldovean Denis Cenușă a declarat publicației SETimes că desființarea gardului este o măsură populistă. „Chestiunea gardului, împreună cu tratatul privind micul trafic de frontieră, se numără printre promisiunile făcute de Filat în campania electorală. De aici conotația politică, nu doar cea simbolică”, a declarat el.

Cenușă a afirmat că premierul moldovean încearcă să dea deciziei sale de a dărâma gardul o semnificație mai largă, paneuropeană.

„În practică, acest obiect fizic nu are nimic de-a face cu bunele relații peste Prut, darămite cu integrarea europeană a Moldovei”, a declarat Cenușă. „Desființarea unui gard de sârmă ghimpată sau a altor simboluri sovietice nu va înlocui reformele de care Moldova are nevoie cu adevărat în prezent pentru a se proiecta către Europa”.

Referințe