Sari la conținut

Croația și Rusia au semnat contractul South Stream

De la Wikiștiri


5 martie 2010 Croația — A durat ceva timp, dar Croația s-a raliat în cele din urmă gazoductului South Stream, alăturându-se Rusiei și altor opt țări din Europa și din Balcani.

De Marko Biocina, din Zagreb pentru Southeast European Times -- 04/03/10

După un an și jumătate de negocieri intense, marți (2 martie), Croația s-a alăturat oficial proiectului gazoductului South Stream, susținut de Rusia. Contractul privind construirea și exploatarea conductei de gaze naturale a fost semnat la Moscova după întâlnirea dintre premierul croat Jadranka Kosor și omologul său rus Vladimir Putin.

Croația este cea de-a opta țară care se alătură proiectului, după Italia, Slovenia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia și Turcia.

Conducta din Croația va fi construită și exploatată de un parteneriat format din compania rusească Gazprom și compania de stat croată Plinacro. Fiecare companie urmează să dețină 50% din societatea mixtă.

"Aceasta este o nouă pagină în relațiile bilaterale dintre Croația și Rusia. Este într-adevăr un parteneriat egal, după cum se poate observa din cotele de participare în societatea mixtă", a declarat Kosor după semnarea contractului.

Tot marți, sursele au informat că Rusia și-ar putea reduce cota de participare pentru a include compania Electricite de France SA (EDF).

"Luăm în calcul posibilitatea ca participația noastră să fie micșorată", a afirmat directorul executiv adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, în timpul unui interviu luat marți la Paris. Totuși, nu se știe încă cu cât și-ar putea ajusta Gazprom participația.

Conducta de 900 km – programată să fie pusă în funcțiune în 2015 -- va lega Rusia de Balcani, unde traseul se va ramifica apoi spre nord și spre sud. Traseul ocolește intenționat Ucraina, pentru a se evita reluarea disputelor privitoare la aprovizionarea cu gaze, dispute care au obstrucționat livrările rusești în Europa în ultimii patru ani.

Nu este clar dacă Croația a fost de acord cu cerința Rusiei ca această conductă să poată fi folosită numai pentru transportul gazului rusesc.

"Dacă Croația a fost de acord să acorde Rusiei utilizarea exclusivă a conductei, efectele negative nu vor fi evidente acum, dar ar putea apărea peste vreo zece ani", a declarat Igor Dekanic, un important expert croat în domeniul energiei, pentru SETimes.

"Problema ar putea apărea dacă [o altă] conductă va fi construită în viitor. În acest caz, Croația ar putea avea dificultăți în obținerea gazului de la un furnizor alternativ din cauza lipsei infrastructurii și nu va putea folosi conducta existentă din pricina drepturilor de exclusivitate", a explicat Dekanic.

În prezent, Croația importă aproximativ 40% din necesarul său de gaz din Rusia și se preconizează că producția locală va scădea în viitor, apărând astfel necesitatea de a crește importurile.

Prin ralierea la South Stream, Croația și-ar putea asigura cote mai mari de import de gaze rusești în viitor, continuând totodată să-și dezvolte alte trasee de import. Traseul final al gazoductului South Stream va fi stabilit în baza rezultatelor studiului de fezabilitate, a declarat un oficial Gazprom pentru SETimes.

Vezi și

[modificare]

Referințe

[modificare]