Dezbatere asupra reformelor constituționale în Turcia

De la Wikiștiri
Jump to navigation Jump to search


17 aprilie 2010 Ankara, Turcia — În timp ce turcii dezbat cu pasiune revizuirea constituției, polarizarea politică subminează șansa unei schimbări democratice majore.

Dezbaterile din Turcia asupra reformelor constituționale a devenit un alt subiect arzător în lupta pentru putere dintre guvernul cu rădăcini islamiste și opoziția laică, susținută de justiție și de forțele armate.

Criticii susțin că Partidul Justiției și Dezvoltării a paralizat forțele armate cu numeroasele anchete și că inițiativa de reformă vizează acum subminarea autorității justiției. Sistemul judiciar este considerat în genaral ca fiind ultimul bastion al sistemului laic din Turcia.

Reforma constituțională propusă ar legifera schimbări în structura sistemului judiciar și în modul în care sunt aleși judecătorii, sporind totodată autoritatea executivului asupra funcțiilor judecătorești.

Pachetul de reforme cuprinde de asemenea amendamente pentru consolidarea libertăților fundamentale și drepturilor democratice – precum creșterea protecției femeilor, copiilor și persoanelor în vârstă, prevăzând totodată drepturi de negociere colectivă pentru funcționarii publici. De asemenea, revizuirea constituției ar facilita apelarea deciziilor adoptate de Consiliul Militar Suprem.

De la lovitura de stat militară din 1980 au existat câteva zeci de amendamente constituționale, dar mulți nu sunt mulțumiți de acestea.

Beranuzer vorbește în numele celor care susțin schimbările constituționale cu sau fără AKP. „Avem multe motive să nu ne bazăm pe acest guvern, suntem neliniștiți din cauza deselor schimbări de tendințe politice și de retorică”, spune ea, referindu-se la zigzagurile AKP-ului de la o poziție pro-EU la o retorică pro-islamistă.

Totuși, schimbarea constituției va aborda o problemă majoră, afirmă ea. „O constituție civilă, non-ideologică, care acordă prioritate libertăților și drepturilor fundamentale ale individului este o necesitate stringentă pentru Turcia”.

Bibliyofil consideră că pachetul de reforme propus de AKP este insuficient. Ea spune că dacă pachetul va fi supus unui referendum, ea va vota da cu jumătate de inimă, deoarece AKP a adăugat amendamente care favorizează partidul. Spre dezamăgirea liberalilor, pachetul nu cuprinde nimic despre deschiderea unui dialog cu etnicii kurzi din Turcia. De asemenea, nu este prevăzută nici modificarea pragului de 10% care blochează intrarea partidelor mici în parlament sau a imunității față de urmărirea penală de care beneficiază parlamentarii în prezent.

Mulți, precum SahiN_HipHop, cred că schimbările prevăzute vor spori semnificativ nu doar autoritatea guvernului AKP asupra justiției, dar și pe cea a guvernelor viitoare.

Alții, precum onceinsan, susțin că guvernul nu a generat suficiente dezbateri publice înainte de a prezenta amendamentele parlamentului. El vrea ca amendamentele să fie supuse unui referendum dacă parlamentul nu le va adopta.

„Democrația modernă nu înseamnă pur și simplu dominația majorității … democrația înseamnă armonie, protecția grupurilor minoritare, a modului de viață al acestora, a ideilor lor [și] co-existența cu acestea”, a afirmat el.

Mendos speră ca premierul Recep Tayyip Erdogan și liderii opoziției să ajungă cât mai repede la un acord pentru extinderea drepturilor și libertăților fundamentale ale turcilor.

„Este Erdogan sincer în răspunsul său?” se întreabă Mendos. „O constituție fără conciliere ar însemna o democrație fără deliberare. Aceasta nu ar face decât să aducă prejudicii țării noastre”.

Referințe