UE este învinuită pentru reorientarea politicii externe a Turciei
- 25 noiembrie 2015: Avion militar rus doborât la frontiera turco-siriană
- 26 decembrie 2012: Candidatura Turciei la statutul de membru UE are oportunități și provocări în 2013
- 12 ianuarie 2012: Căsătorii forțate în Germania: Turcia, Serbia și Kosovo sunt în fruntea listei
- 3 martie 2011: Turcia este în doliu pentru Necmettin Erbakan
- 3 ianuarie 2011: Grecia examinează posibilitatea înăspririi măsurilor împotriva imigranților la granița cu Turcia
11 iunie 2010 Ankara, Turcia — Refuzul UE de a recunoaște Turcia ca membru cu drepturi depline este parțial de vină pentru recentul declin al relațiilor turco-israeliene, precum și pentru îndepărtarea Ankarei de Occident, a declarat secretarul american al apărării, Robert Gates, miercuri (9 iunie).
"Dacă este ceva adevăr în noțiunea că Turcia se îndreaptă către est, acest lucru se datorează într-o măsură considerabilă faptului că a fost împinsă să facă aceasta, și a fost împinsă de refuzul unor țări din Europa de a acorda Turciei legătura organică cu Vestul pe care Turcia o dorește", a declarat el în timpul unei vizite la Londra.
Turcia a început discuțiile de aderare cu UE în octombrie 2005, la aproximativ șase ani după ce a devenit candidat oficial la aderare și la aproape cinci decenii după ce Ankara și-a exprimat interesul față de dezvoltarea unor relații cu strânse cu ceea ce era pe atunci Comunitatea Economică Europeană.
Însă negocierile au avansat încet din cauza progresului lent în reforme al națiunii musulmane și refuzului acesteia de a-și deschide porturile și aeroporturile pentru traficul din Cipru, țară membră a UE. Din cele 35 de capitole pe care țările aspirante trebuie să le finalizeze pentru a fi admise în Uniune, Turcia a reușit să deschidă doar 12; discuțiile asupra altor 13 au fost înghețate.
Între timp, Franța și Germania, membre cu greutate ale UE, au insistat că o eventuală încheiere cu succes a discuțiilor de aderare cu Ankara nu ar trebui să ducă la aderarea în calitate de membru cu drepturi depline, ci la un fel de "parteneriat privilegiat".
Pe fondul acestor semnale descurajante, Turcia, care este membră NATO, a încercat să intensifice cooperarea cu state islamice precum Siria și Iran în ultimii ani. După ce au mediat un controversat acord de schimb nuclear cu Teheranul luna trecută, Turcia și Brazilia au fost singurele țări care au votat miercuri împotriva unei noi runde de sancțiuni împotriva Iranului în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Gates indică faptul că orientarea către est a politicii externe a Ankarei, și în special relațiile tot mai tensionate ale țării cu Israelul, constituie o "sursă de îngrijorare" pentru Statele Unite.
"Cele două aveau o relație destul de constructivă, una care a contribuit la stabilitatea din regiune, și sper că, în timp, acest fel de relație constructivă va putea fi restabilit", a declarat el. Relațiile dintre Ankara și Tel Aviv au ajuns la un punct de ruptură săptămâna trecută, după raidul israelian asupra unei flotile umanitare care se îndrepta către Gaza, raid în care au fost uciși nouă activiști turci.
"Trebuie să ne gândim mult și bine la motivul pentru care aceste evenimente [au loc] în Turcia și ce am putea face pentru a le contracara și pentru a face ca întărirea relațiilor cu Vestul să capete mai mult interes și valoare pentru liderii Turciei", a declarat Gates.
Subliniind faptul că ritmul discuțiilor Turciei de aderare la UE depinde de progresul reformei sale, Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a comisarului UE pentru politică externă Catherine Ashton, a declarat că Uniunea celor 27 de națiuni nu este responsabilă pentru deteriorarea relațiilor Ankarei cu Israelul.
"UE are relații foarte bune atât cu Turcia, cât și cu Israelul", a declarat ea portalului de știri Euobserver. "Turcia este o țară candidată la UE, iar Israelul un partener important. Relațiile bilaterale dintre aceste două țări nu au legătură cu relațiile bilaterale dintre UE și fiecare din aceste țări".